Bancherii centrali vor salva economia europeană?

Oficialii Băncii Centrale Europene susțin că reducerea ratelor dobânzilor  este necesară pentru a ajuta economia instabilă a regiunii. Cât de mult pot ajuta, însă, este foarte contestat.

Unii îndeamnă la reduceri rapide pentru a încuraja consumatorii să cheltuie și firmele să investească. Alții sunt mai precauți, considerând că provocările, inclusiv costurile ridicate ale energiei și lipsa de muncitori calificați, depășesc competențele politicii monetare.

Cine va prevala va ajuta la determinarea punctului final pentru o campanie de relaxare a BCE care urmează să aducă joi o a patra reducere de un sfert de punct procentual a ratei depozitelor, potrivit Bloomberg. Cu inflația în mare parte învinsă, investitorii pariază că argumentele ”dovish” vor ghida anul viitor costurile de împrumut la niveluri care sunt susceptibile să stimuleze activitatea economică.

”Reducerile de rată nu vor fi un panaceu pentru economie”

„Părerea membrilor Consiliului de conducere diferă în privința cât din actuala slăbiciune economică este ciclică și cât este structurală”, a declarat Holger Schmieding, economistul-șef de la Berenberg. ”Această dezbatere va fi crucială pentru a decide dacă se va merge sub rata neutră sau nu. De fapt, este o combinație între ambele, ceea ce înseamnă că BCE trebuie să își facă partea. Dar reducerile de rată nu vor fi un panaceu pentru economie.”

În timp ce creșterea în zona euro a accelerat neașteptat în al treilea trimestru, datele recente semnalează o încetinire.

Germania, un gigant al producției, se confruntă deja cu al doilea an consecutiv de contracție, plus alegeri anticipate în februarie. Între timp, Franța — a doua economie a zonei euro — suferă din cauza propriilor turbulențe politice și bugetare.

Pe un astfel de fundal, reducerea ratelor are avantaje evidente: scăderea costurilor cu dobânzile pentru gospodării ar trebui să stimuleze consumul privat care abia începe să arate semne de viață. De asemenea, creditul mai ieftin ar putea să încurajeze firmele să investească — în special constructorii de locuințe — ale căror marje de profit în scădere le-au restrâns cheltuielile.
Guvernatorul băncii centrale italiene, Fabio Panetta, se numără printre cei mai vocali susținători ai relaxării monetare și nu exclude să se aventureze în teritoriu expansionist.

Dar Isabel Schnabel(din Consiliul Executiv al BCE) avertizează că reducerile de rată ar putea să nu fie eficiente dacă problemele pe care încearcă să le abordeze sunt și structurale. Astfel de slăbiciuni sunt numeroase și includ productivitate scăzută, competitivitate în scădere, demografie nefavorabilă și lipsa integrării financiare.

Costurile de împrumut se vor stabiliza la 2% — un nivel considerat nici restrictiv, nici stimulativ pentru creștere,  estimează analiștii chestionați de Bloomberg.  Majoritatea economiștilor sunt mai aproape de acei oficiali care subliniază un amestec de provocări ciclice și și limitele politicii monetare — îngrijorându-se, de asemenea, că BCE ar putea fi din nou suprasolicitată.

Reducerea ratelor „nu va rezolva magic toate problemele structurale”, subliniază Katharine Neiss, economistul șef european de la PGIM Fixed Income. „Ele trebuie să vină împreună cu reforme și  politici fiscale complementare.”