Este „prematur” să pariem pe o reducere a ratelor dobânzilor, a declarat Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale a Franței, în timp ce jucătorii de pe piață se gândesc dacă Banca Centrală Europeană a atins vârful ratelor – așa cum lăsa să se înțeleagă.
În mod repetat, bancherii centrali emit comunicate în care nu se spune nimic concret despre așteptata reducere a costurilor împrumuturilor, pe motiv că prognozele inflației sunt destul de încurcate.
Gardienii euro și bancherii americani susțineau anul trecut că inflația este „tranzitorie”, iar această gogomănie le-a afectat serios credibilitatea. După ce s-au fript cu ciorba minciunilor, acum suflă și-n iaurt. Devin prognozatori pe modelul „dacă”, „probabil” și „să vedem”.
Francois Villeroy de Galhau nu face excepție: „A paria acum pe următoarea reducere a ratelor este probabil prematur”, a declarat el pentru CNBC. „Ar trebui să rămânem la acest nivel pentru o perioadă suficient de lungă de timp”. Mai degrabă, nimic nu e sigur.
BCE a majorat din nou ratele la începutul acestei luni, aducând rata principală de depozit la 4%. Rata de referință s-a situat la -0,5% în iulie 2022, înainte ca banca centrală să se angajeze într-un ciclu intens de majorare a ratelor în încercarea de a combate inflația ridicată. Dar spirala scumpirilor nu dă semne de oboseală.
Datele pentru luna august au arătat că inflația în zona euro a fost mai mare decât se așteptau analiștii, ajungând la 5,2%. Chiar dacă vorbim de o scădere ușoară față de 5,3% în luna precedentă, ținta BCE de 2% se pierde în ceață.
„Ar trebui să rămânem foarte determinați și perseverenți”, a insistat de Galhau în ceea ce privește abordarea prețurilor mai mari în Uniunea Europeană.
Comercianții și investitorii nu digeră acest limbaj, mai ales că mulți dintre ei sperau ca BCE să fi atins vârful ciclului de înăsprire monetară. Ce a declarat banca centrală în cadrul reuniunii din septembrie: „Consiliul guvernatorilor consideră că ratele dobânzilor cheie au atins niveluri care, menținute pe o durată suficient de lungă, vor contribui substanțial la revenirea la timp a inflației la ținta stabilită”.
Un sondaj publicat de Reuters la începutul acestei luni a arătat că economiștii nu se așteaptă la noi majorări de dobândă în acest an și a sugerat că reducerile ar putea avea loc în a doua jumătate a anului viitor.
„În prezent, durata devine mai importantă decât nivelul ratelor dobânzilor”, a menționat de Galhau. „Dacă folosiți cuvinte precum vârf sau munte, eu aș insista mai mult pe un platou. Dar este dependent de date și, dacă va trebui să reacționăm, vom reacționa în ambele direcții.”
Modificările aduse bilanțului băncii centrale ca modalitate de a controla prețurile ar putea primi mai multă atenție în viitor, dar, pentru moment, ratele dobânzilor reprezintă „principalul instrument” al BCE.
În timp ce bancherii centrali tot plimbă vorbe, inflația ridicată continuă să afecteze gospodăriile și întreprinderile europene.
BCE ar trebui să recunoască un adevăr: nu a reușit să echilibreze economiile slăbite, nu a oprit creșterea prețurilor și nu oferă nicio alternativă la majorarea dobânzilor.