Bancherii centrali obișnuiau să se țină departe de politică. Acum sunt aproape

Sabine Mauderer, membră a consiliului de administrație al Bundesbank, a putut  să privească mulțimile de manifestanți antifasciști care umpleau piața centrală din Frankfurt și să audă scandările care au răsunat în toată Germania ca răspuns la ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD. Astfel de mitinguri au devenit frecvente, dar ca un bancher central să vorbească la unul dintre ele este neobișnuit, încă, și riscant.

Băncile centrale consideră că independența lor este sacrosanctă. Banca Centrală Europeană spune că nu ar putea ținti cu succes inflația fără această independență. Dar factorii de decizie monetară încep o testeze,în timp ce se confruntă cu amenințarea populiștilor într-un an electoral în întreaga lume.

Mauderer a avertizat că “grupurile antidemocratice dăunează reputației Germaniei în lume”.Statutul Bundesbank – ca și cel al BCE – este menit să protejeze bancherii centrali de intervenția oficialilor aleși în mod democratic, și nu invers. Tabu-ul împotriva implicării acestor tehnocrați în politică funcționează în principal ca o chestiune de convenție, iar acesta începe să se destrame.

Anul acesta, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, și Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, s-au alăturat demonstrațiilor precum cea la care a vorbit Mauderer.

Gardianul monetar șef al continentului, Christine Lagarde, a fost vocală pe o temă care îi descurajează pe colegii mai prudenți: amenințarea pe care o realegere a lui Donald Trump ar reprezenta-o pentru stabilitatea europeană.

Băncile centrale susțin că sunt apolitice: „Angajamentul lui Sabine Mauderer și Joachim Nagel împotriva xenofobiei și a excluziunii este în concordanță cu independența Bundesbank-ului german”, a declarat un purtător de cuvânt, ca răspuns la întrebările Bloomberg. „În calitate de reprezentanți ai unei mari agenții federale, ei consideră că este de datoria lor să apere valorile democratice de bază ale țării noastre.”

În ceea ce privește exprimarea, BCE urmează o linie similară cu cea a vecinului său de la Frankfurt: „Membrii Comitetului executiv al BCE, în calitate de reprezentanți ai unei instituții a Uniunii Europene, sprijină și susțin valorile UE, cum ar fi respectul reciproc, demnitatea și lipsa de discriminare”.

Unii analiști privesc aceste acțiuni puțin diferit. „Este vorba de autoconservare”, spune Leah Downey, un academician de la Universitatea Cambridge care scrie despre politica monetară. „Banca centrală implică luarea de decizii politice deghizate în tehnocrație tot timpul. Acum, când populiștii încep să reprezinte o amenințare la adresa acestui privilegiu tehnocratic, factorii de decizie monetară sunt nevoiți să devină în mod explicit politici.”

În Europa, un risc este ca oficialii să devină o țintă pentru aceiași extremiști pe care încearcă să-i descurajeze. Marți, AfD a acuzat Bundesbank că i-a costat pe contribuabilii germani miliarde de euro prin gestionarea defectuoasă a programului său de achiziționare de obligațiuni. Din Thailanda până în Turcia, o serie de controverse de profil înalt privind presiunile exercitate asupra factorilor de decizie monetară au acutizat dezbaterea.

Contrar credinței populare, bancherii centrali și politicienii nu sunt într-un mare dezacord. Și uneori sunt aliniați la obiective și interese comune.

„Se pare că perioada de glorie a independenței băncilor centrale a trecut”, a declarat Michael Gavin, un cercetător de la Universitatea din Ottawa care, împreună cu colegul său de la Universitatea din Toronto, Mark Manger, a documentat interacțiunea politicii cu factorii de decizie monetară.