Cifrele privind masa monetară sunt de mult timp orfane în trusa de instrumente a marilor bănci centrale.Economiștii de la Banca Reglementelor Internaționale(BRI) au descoperit o corelație semnificativă într-o serie de țări între creșterea excesului de bani în 2020 și inflația medie în 2021 și 2020: prea mulți bani urmăreau prea puține active.
Există un motiv pentru această neglijare a bancherilor centrali față de bani. În perioada de glorie a țintirii monetare din anii 1980, au reușit cu succes să reducă inflația de la nivelurile record după șocurile succesive ale prețului petrolului, deși acest lucru s-a făcut cu prețul unor recesiuni violente. Ulterior, legătura dintre masa monetară și inflație a slăbit.
În același timp, a existat o relație clară între inflație și creșterea excesivă a banilor – diferența dintre creșterea monetară și creșterea produsului intern brut real.
Dar inovațiile financiare și schimbările în reglementările bancare au rupt legătura dintre masa monetară și PIB-ul nominal. Monetarismul s-a “demodat”, notează Financial Times. Au existat excepții, atunci când bancherii centrali se confruntau cu crize financiare – și deschideau robinetul cu bani.
Puterea legăturii dintre creșterea monetară și inflație a depins de existența unui regim de inflație ridicată sau a unuia scăzut. Într-un regim de inflație ridicată, legătura era de unu la unu; într-un regim de inflație scăzută, aceasta era practic inexistentă.
BRI subliniază faptul că recenta explozie a inflației a fost precedată de o intensificare a creșterii monetare. Țările cu o creștere mai puternică a masei monetare au înregistrat o inflație net superioară.
Există și multe alte motive pentru care băncile centrale nu au reușit să prevadă creșterea inflației. Modelele lor economice se bazau adesea în mare măsură pe extrapolări ale trecutului recent și pe ipoteze privind ciclul economic. În mod evident, pandemia și războiul din Ucraina au fost evenimente excepționale care nu au avut nicio legătură cu vreun ciclu.
În același timp, programele de achiziție de active ale băncilor centrale au distorsionat așteptările pieței. Otmar Issing, fost economist-șef și membru al consiliului de administrație al Băncii Centrale Europene, spune că investitorii cu așteptări mai mari privind inflația au avut tendința de a-și vinde obligațiunile către băncile centrale la prețuri pe care le considerau ridicate.
Prin urmare, acești pesimiști în materie de inflație au fost absenți de pe piețele financiare, ceea ce a făcut ca termometrul așteptărilor inflaționiste să indice o temperatură mai mică decât cea reală.
Un aspect mai evident este acela că bancherii centrali au subestimat foarte mult efectele secundare ale creșterilor prețurilor la petrol și alimente pe piața muncii și pe alte piețe. At trebui să se uite mai atent la bani și să-și regândească politica monetară.
