Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, vine cu vești proaste pentru RomâniaRaportul privind situația macroeconomică pe anul 2025, elaborat de Ministerul Finanțelor, anunță dezastrul pentru România. Cele mai mari riscuri sunt date de creșterea necontrolată a prețurilor la energie, după ridicarea plafonării, dar și la combustibili și alimente. Totodată, se vor majora și costurile de producție, afectând competitivitatea și reducând exporturile, cu efect direct în deficitul balanței comerciale.
Previziunile macroeconomice ale Ministerului Finanțelor pentru acest an sunt extrem de sumbre. Pe de o parte, avem perspectivele incerte ale economiei europene, pe fondul vulnerabilității securității energetice, care poate duce la reînnoirea creșterii prețurilor materiilor prime.
O intensificare a politicilor protecționiste ar putea accentua tensiunile comerciale, ar distorsiona fluxurile comerciale, conducând la perturbări pe lanțurile de aprovizionare, afectând astfel investiţiile, iar riscul reînnoirii presiunilor inflaționiste ar putea determina băncile centrale să majoreze ratele dobânzii de politică monetară, arată Ministerul Finanțelor.
”Provocările structurale în industria prelucrătoare europeană, în special în industria auto, sunt mari, cu un efect de contagiune ridicat, şi se datorează tranziţiei energetice, avansului tehnologic rapid, modificării preferinţelor consumatorilor şi competiţiei globale. Întârzierile în implementarea reformelor şi investiţiilor din Fondul de Redresare şi Rezilienţă limitează impulsul asupra creşterii economice. Mai mult, o politică fiscală restrictivă în special în statele cu rate ridicate ale datoriei poate limita avansul economic”, se arată în raportul ministerului.
În ce privește România, principalele riscuri interne și incertitudini legate de inflație sunt generate de condiţiile climaterice care pot afecta preţurile produselor agroalimentare. De asemenea, un factor de risc îl reprezintă posibila eliminare a plafonării prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, reglementare care are aplicabilitate până la finalul lunii martie 2025.
Prețurile o iau razna
Potrivit Ministerului Finanțelor, factorii externi pot amplifica riscurile privind evoluția prețurilor de consum pe termen mediu, precum și evoluția cererii externe în economiile europene. De asemenea, creșterea prețului barilului de petrol, alimentată de incertitudinile geopolitice, poate încetini ritmul economiei globale, influenţând direct inflația, în timp ce fragmentarea geo-economică crescută poate restricționa fluxurile de mărfuri, generând o volatilitate suplimentară a prețurilor.
Pe de altă parte, politicile protecționiste adoptate de economiile mari și volatilitatea piețelor reprezintă riscuri asociate evoluției comerțului exterior, având potențialul de a afecta competitivitatea produselor românești. În plus, perturbările lanțurilor de aprovizionare și crizele de resurse, precum energie şi materii prime, pot duce la creșterea costurilor de producție, afectând negativ exporturile și echilibrul balanței comerciale.
”Situația bugetară a României este una complicată. Pe deoparte, context geostrategic dificil, provocările ce derivă din tranziția energetică și schimbările climatice, creșterea salariilor în numeroase sectoare din sistemul public și costul reformei pensiilor pun presiuni suplimentare asupra bugetului, iar, pe de altă parte, este absolut necesar ca România să continue procesul de consolidare bugetară, din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice”, se precizează în raportul Ministerului Finanțelor.
Gata și cu plafonarea
Măsurile de urgență fiscală luate pentru a răspunde șocului prețurilor la energie ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil, susține Ministerul Finanțelor. Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor și întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situația actuală, deoarece sporește presiunile inflaționiste și contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investițiile verzi și digitale. ”Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecție socială și al plaselor de siguranță socială instituite”, consideră Ministerul Finanțelor.
