Guvernul se pregătește intens pentru a înfrunta iarna care se apropie, având în vedere carențele existente în sistemul energetic național. În inventarierea surselor de producție au fost luate toate elementele, inclusiv prosumatorii și capacitățile care nu au fost puse încă în funcțiune, pentru a mai reduce din estimarea importurilor. Printre măsurile suplimentare de siguranță și securitate în funcționarea SEN se numără și oprirea termoficării în orașe, în cazul în care apare o criză a gazelor.
Analiza estimativă și măsuri privind funcționarea în bune condiții a Sistemului electroenergetic naţional în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025 prevede și măsuri suplimentare de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional.
Astfel, în cazul în care volumele de gaze naturale necesare pentru acoperirea consumului producătorilor de energie electrică şi termică sunt afectate de incidente care intră în sfera situaţiilor de criză la nivel de urgenţă pe piaţa gazelor naturale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se pot lua unele măsuri, pe perioadă limitată, pentru a menţine siguranţa şi securitatea în funcţionare atât a Sistemului Electroenergetic Naţional, cât și a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale. În acest sens, pentru menţinerea parametrilor tehnici de funcţionare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale şi asigurarea necesarului de consum casnic, pot fi dispuse limitări privind consumul de gaze naturale ale centralelor termoelectrice şi ale centralelor electrice de termoficare cu funcţionare pe gaze naturale, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Producătorii de energie afectaţi de această măsură, și care au posibilitatea, vor funcţiona cu combustibil alternativ, respectiv cu păcură şi/sau gaz furnal, având obligaţia de a constitui/contracta stocurile necesare suplimentare induse de această funcţionare, potrivit Guvernului.
Se activează cărbunele
Autoritățile iau în calcul și scoaterea din conservare a grupului TA7 Turceni, în conformitate cu prevederile OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, și utilizarea acestuia în situații de criză energetică regională sau europeană, precum și asigurarea unui stoc de cărbune care să-i asigure funcționarea pentru o perioadă de timp de aproximativ 10 zile.
Totodată, se pregătește activarea măsurilor din Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, în situația apariției unor situații de criză în aprovizionarea cu gaze naturale. ”În contextul energetic european actual este necesară mobilizarea tuturor resurselor energetice disponibile, pregătirea și aprobarea unui program de iarnă în domeniul energetic pentru iarna 2024– 2025, respectiv colaborarea și coordonarea tuturor entităților din sectorul energetic, dar și a celor care asigură suport”, arată Guvernul. În ceea ce privește echilibrarea SEN în primul semestru al acestui an, în urma analizelor efectuate la nivelul operatorului de transport și sistem, s-a observat o creștere accentuată a prețurilor energiilor de reglaj disponibile în Piața de Echilibrare, ceea ce a condus la costuri extrem de ridicate ale părților responsabile cu echilibrarea în urma decontării acestei piețe. Pentru perioada noiembrie 2024 – martie 2025, în special în intervalele de vârf sau de gol de sarcină, este posibil să se mai înregistreze costurilor foarte ridicate înregistrate în decontarea Pieței de Echilibrare, atenționează Executivul.
Importuri masive
Atât în scenariul climatic mediu, cât și în cel pesimist, în viitorul sezon rece, România va fi obligată să apeleze la importuri de energie. Astfel, în scenariul mediu, cu temperaturi mai ridicate, se vor importa 100 GWh, ca medie lunară, și, cumulat din noiembrie până în martie, 500 GWh. În scenariul pesimist, cu temperaturi mai scăzute, importurile de energie vor crește la o valoare medie lunară de 250 GWh, ajungându-se la o valoare cumulată de 1.250 GWh. ”Deși soldul de schimb, ca valori medii lunare, rezultat din balanța Producție – Consum indică un import pe primele cinci luni în scenariul mediu și respectiv pe toată perioada în scenariul pesimist, acest lucru nu se va regăsi pe toate intervalele de tranzacționare. Față de cel prognozat, nivelul soldului de schimb va varia în funcție de condițiile unui preț mai mic/mare din exterior față de prețul energiei produse în țară, de condițiile climatice înregistrate la nivel regional, precum și de existența unei lipse crescute/excedent de oferte de vânzare a energiei electrice la nivel național. Eventuala intrare în funcțiune a unor noi capacități de producere în perioada analizată (parcuri fotovoltaice, centrale eoliene, noi capacități instalate de prosumatori, centrala Iernut) pot afecta, de asemenea, nivelul soldului de schimb”, susține Executivul.