Austria și Germania, prețuri galopante la energie. România ține aproape

Prețurile la energie în UE au luat-o la galop în ultima perioadă. Vârfurile de lance sunt Austria și Germania, urmate îndeaproape de Italia, dar și de România, care se află în plutonul celor cu tarife enorme la energie. Diferențele dintre țări sunt, în continuare, șocante, și totul face parte dintr-un haos de nedescris, denumit impropriu piață liberă. În acest context, România trece, împinsă de la spate de Comisia Europeană, la o periculoasă ridicare a plafonării, măsură care va pune lacătul pe țara noastră.

Criza de energie din UE, la care se adaugă și criza de gaze, în urma refuzului Ucrainei de a mai permite tranzitul gazelor rusești, a îngenunchiat toate statele Uniunii Europene. De la sancțiunile cu efect invers impuse Federației Ruse, Europa s-a dus în cap, cum se spune, și nu dă semne că și-ar mai reveni vreodată. Pentru oricine judecă la rece situația, Green Deal-ul fără materii prime și economia fără energie și gaze ieftine înseamnă un eșec total al oricăror politici de redresare și reorientare a Europei.

Clamarea independenței energetice este doar o ipocrizie a celor care conduc spre dezastru destinele UE. Înlocuirea combustibililor fosili cu regenerabile și-a arătat deja suficiența, statele din Uniune ajungând să alerge disperate după importuri de energie și GNL, producând o explozie a prețurilor și o imposibilitate de stabilizare și reducere a acestora. De câteva zile, Austria și Germania au devenit campioane ale prețurilor ridicate la energie, culminând cu data de 13 ianuarie, când un MWh costa 164,3 euro în Austria, 157,14 euro în Germania și 136,98 euro în România. Franța, care, datorită energiei nucleare reușea să-și păstreze un preț relativ mic la energie, s-a contaminat și ea, depășind, în 13 ianuarie, 125 euro/MWh. Singurele țări care reușesc să-și mai mențină prețuri mici sunt cele nordice, cu tarife între 30 euro și 80 euro/MWh.

Record la importuri

În data de 10 ianuarie, România a fost înregistrată ca importator net, cu 0,83 GWh. Astfel, s-au importat 0,57 GWh din Ungaria, 0,38 GWh din Ucraina, 0,12 GWh din Serbia și 0,10 GWh din Bulgaria, exportându-se 0,34 GWh în Republica Moldova. Și în 9 ianuarie s-a atins un import net de 0,78 GWh, cu importuri din aceleași state și cu export în Republica Moldova de 0,39 GWh. Din Ucraina s-au importat în 9 ianuarie 0,26 GWh, la un preț de 134,53 euro/MWh, în timp ce în România prețul era de 129,09 euro/MWh.

În ultimele două zile, România a ajuns să importe constant, ajungând la peste 1.700 MWh în orele de vârf. Hidrocarburile au devenit principala sursă de producere a energiei, prețul ridicat al gazelor majorând, în exces, și prețul energiei. De construcția de noi capacități nu putem vorbi decât dacă ne raportăm la declarațiile fără acoperire ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care continuă să susțină că în 2024 au apărut în plus în sistemul energetic național 1.200 MW, în condițiile în care datele Transelectrica și ale ANRE arată doar 255 MW, cei mai mulți în fotovoltaice, care, în sezonul rece, nu contează.

Bălmăjeală la Guvern pe subiectul plafonării

După ce a guvernanții au ieșit să anunțe că se vor da bani pe card pentru cei care coboară sub pragul de sărăcie după plata facturilor, Marcel Ciolacu vine acum și spune că s-ar putea prelungi perioada de plafonare. Probabil că Ciolacu a aflat că ceea ce tot afirma Burduja, cu noile tarife din ofertele furnizorilor care nu se vor majora, că a văzut el, nu avea nicio susținere. Și, într-adevăr, pe comparatorul de oferte de la ANRE niciun furnizor de energie nu are stabilit vreun preț după data de 1 aprilie. Mai mult, în oferta Electrica Furnizare, de exemplu, scrie clar că, ”în cazul în care OUG nr. 27/2022, cu modificările și completările ulterioare, va fi abrogată înainte de ajungerea sa la termen (31.03.2025) ori va înceta să producă efecte în orice alt mod, sau în cazul în care nu se prevede alt preț pentru categoria de clienți din care faceți parte, începând cu ziua următoare abrogării/modificării legislative”.