Așa cum am anticipat, așa-zisele bâlbe de la licitațiile pentru studiul de fezabilitate pentru centrala de la Tarnița au avut un scop precis. După ce a vehiculat numele unor firme străine care să investească în acest proiect, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, aruncă bomba: lacurile de acumulare vor fi concesionate pentru ca alții, evident, companii străine, să construiască centrale de acumulare prin pompaj în România.
Acumularea prin pompare reprezintă peste 90% din capacitatea de stocare a UE, astfel că, în prezent, acumularea prin pompare joacă un rol important în echilibrarea cererii și ofertei de energie, a stocării la scară mare cu o eficiență bidirecțională ridicată și a flexibilității pe termen scurt și mediu cu o capacitate important, susține Ministerul Energiei, în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență.
Cu toate acestea, România, care are toate condițiile de a construi mai multe astfel de centrale, prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice revizuit, și-a sumat dezvoltarea a doar 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în anul 2030, deși centrala de la Tarnița ar avea 1.000 MW, precum și instalarea a cel puțin 2.000 MW în baterii până în anul 2035.
”Se prevede posibilitatea ca, la solicitarea Ministerului Energiei, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, trec în administrarea acestuia, cu avizul autoritatii publice centrale în domeniul apelor, în scopul concesionării sau subconcesionarii pentru dezvoltarea capacităților de stocare de energie, în conformitate cu prevederile stabilite prin reglementările aplicabile. De asemenea sunt stabilite clauzele obligatorii care trebuie a fi incluse in contractele de concesiune”, susține Ministerul Energiei.
Potrivit acestuia, utilitatea dării în administrare a acestor bunuri către Ministerul Energiei rezidă din faptul că acesta ar fi cel mai în măsură să organizeze procedura de concesionare a respectivelor perimetre pentru dezvoltarea unor CHEAP-uri (centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj), având competența și expertiza legală de a monitoriza modul de executare a concesiunii și ajungerea la rezultatul scontat.
Se așteaptă forma finală a Strategiei
Asigurarea capacității de stocare de energiei și a sistemelor de rezervă prin realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești și a altor centrale hidroelectrice în pompaj care pot să contribuie la asigurarea rezervei de putere se va realiza în funcție de forma finală a Strategiei 2020-2030, se precizează în motivarea proiectului de ordonanță de urgență.
”Tipul, volumul și calitatea serviciilor de sistem asigurate de CHEAP Tarnița-Lăpuștești reprezintă un avantaj major în operarea unei astfel de centrale, în condițiile unui cadru de reglementare privind serviciile tehnologice de sistem corespunzător și ale dezvoltării piețelor regionale de energie, în special a celor dedicate acestor servicii. Contextul energetic național și internațional subliniază, de asemenea, importanța urgentă a dezvoltării capacităților de stocare a energiei și pentru asigurarea stabilității rețelei în contextul integrării surselor regenerabile. Proiectul CHEAP Tarnița-Lăpuștești răspunde acestor nevoi strategice ale României, fiind o investiție esențială pentru stabilitatea energetică pe termen lung, cu potențialul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a facilita tranziția către surse de energie curată”, se mai arată în documentul citat.
Scăderi de producție, prezentate drept creșteri
Potrivit Ministerului Energiei, în ultima perioadă s-a putut constata modificarea substanțială a structurii de producție din SEN în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene si fotovoltaice), cu o pondere tot mai importantă în puterea totală instalată în SEN, centrale al căror nivel de certitudine privind asigurarea siguranței în funcționare a SEN este mult mai mic decât cel al celor clasice, proces care se află în continuă evoluție.
”De asemenea, se observă creșterea semnificativă a producției de energie generată de către centralele electrice eoliene și fotovoltaice, fapt care conduce, pe de o parte, la scoaterea de pe piață în mod implicit a unor grupuri clasice a căror nivel de certitudine privind asigurarea rezervelor de sistem este net superior celor din surse regenerabile și, pe de altă parte, la limitarea funcționării acestora, trecerea lor în conservare sau dezafectarea acestora ca urmare a îndeplinirii cerințelor asumate prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste evoluții conduc la indisponibilizarea unor cantități semnificative de rezerve de sistem pe care acestea le puneau la dispoziția SEN”, consideră ministerul. În fapt, creșterea capacităților de producție din eolian și fotovoltaic s-a realizat doar pe hârtie, în schimb a scăzut dramatic producția din termocentralele clasice, din cauza deciziei autorităților de a le închide.