Haosul total din sistemul energetic, patronat catastrofic de către Ministerul Energiei, a provocat și provoacă probleme extrem de grave. Dispecerul Energetic Național dă rateuri după rateuri, incapabil să comande cantitățile necesare, iar puținele capacități de producție pe care le mai avem stau mai mult oprite. Mai mult, în prognoza capacităților de producție, Transelectrica anunță că în acest an mai dispar peste 400 MW din hidroenergie.
Minivacanța cu 1 Mai și Sărbătorile Pascale a arătat incapacitatea Dispecerului Energetic Național (DEN) de a gestiona intrările și ieșirile din sistem. În afară de aberația priorității la intrare a producției de energie din eolian și fotovoltaic, pe care nu o poate estima, dat fiind că aceste regenerabile sunt imprevizibile, DEN dă comanda unităților de producție în bandă de a livra anumite cantități în sistem.
Începând din 29 aprilie, consumul de energie s-a prăbușit efectiv în toată țara, astfel că Nuclearelectrica, de exemplu, cât și Hidroelectrica au vândut energie pe piață la prețuri negative, pe fondul intensificării producției din eoliene. Astfel, s-au exportat cantități în exces care au ajuns și la 1.975 MWh. Pe acest fond, DEN a micșorat comenzile către Nuclearelectrica, iar compania de stat a oprit controlat un reactor. La două zile după oprirea reactorului, România a intrat în deficit de producție și a trecut pe importuri, care au crescut pe măsură ce vântul s-a domolit și, implicit, producția din eoliene s-a micșorat.
Din data de 1 mai până pe 4 mai, s-a importat energie fără întrerupere, ajungându-se la un vârf de 1.863 MWh, atins în 2 mai. În data de 4 mai, de la 7 dimineața până la orele 20, consumul a scăzut de mult, până la o medie anemică de 4.700 MWh, iar producția din eoliene a explodat, astfel că s-a trecut, din nou, pe exporturi de energie, bineînțeles, la prețuri infime sau chiar negative. După orele 20, în seara de 4 mai, consumul a crescut brusc și țara noastră a început să importe, masiv, energie. Pe la orele 23, la comanda DEN, a fost redusă și producția de hidroenergie, cu peste 1.000 MWh, ajungându-se la un import constant de energie. Hidro a atins chiar un minim de producție de 630 MWh, adică 10% din capacitatea instalată.
România s-a oprit
Din data de 6 mai, România a înregistrat cel mai redus consum de energie din istorie, de circa 3.700 MWh, în condițiile în care eolienele produceau în jur de 1.000 MWh, iar fotovoltaicele, tot cam 1.000 MWh, cu exportul de rigoare. Când vântul s-a oprit și fotovoltaicele au trecut pe zero producție sau chiar pe consum, în 7 mai, pe fondul revenirii consumului, țara noastră a devenit importator net. Reactorul de la Cernavodă, oprit controlat în 30 mai, a fost repornit abia marți, 7 mai, însă acesta își crește producția până ajunge la capacitatea maximă abia în două-trei zile, astfel că, în loc de 1.400 MWh, Nuclearelectrica poducea doar 900 MWh.
În toată această perioadă, centralele pe gaze nu au depășit o producție de circa 370 MWh, iar termocentralele pe cărbune au produs constant aproximativ 450 MWh. În ce privește cărbunele, este explicabil că nu a produs, având în vedere că autoritățile l-au dezafectat pe șest. La producția de energie pe gaze, însă, nimeni din Dispecerul Energetic Național nu a îndrăznit să comande cantități în plus, ca să nu le provoace austriecilor vreo pierdere în cazul prețurilor negative din piață.
Nu vin, ci pleacă
În prognoza capacităților de producție pe acest an, Transelectrica anunță că dispar din sistem peste 400 MW din hidroenergie. La acestea se adaugă oprirea programată a reactorului 2 de la Cernavodă, din această lună până în iulie. Oprirea este necesară pentru efectuarea unor reparații, în vederea pregătirii acestuia pentru decembrie 2025, când reactorul 1 intră în modernizare pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. Per total, din capacitățile de producție în bandă, dispar circa 1.100 MW, fapt care pune în pericol funcționarea întregului sistem energetic al țării.