Anti-turismul devine Brexitul Spaniei?

Considerând că apartenența la Uniunea Europeană a fost benefică pentru economia Regatului Unit, mulți dintre cei care au rămas în Uniune s-au străduit să înțeleagă de ce majoritatea au votat împotriva acesteia.  Poate oamenii care au considerat că bogăția nu a fost distribuită în mod echitabil au ales Brexit pentru a da o lecție elitei lacome.

 În Spania este vorba de turism care, spre surprinderea autorităților, s-a dovedit brusc nepopular, deși țara va primi anul acesta aproximativ o sută de milioane de vizitatori (față de 85 de milioane anul trecut).

Tourist go home

Vara aceasta am asistat la valuri bine organizate de ostilitate față de turism în toată Spania, scrie Jim Lawley în The Spectator. În Barcelona și Madrid, în Malaga, San Sebastian, Sevilla, Alicante, Cadiz și în Insulele Baleare și Canare, localnicii furioși s-au adunat cu miile. Bannerele lor sunt scrise în engleză: Tourism kills the city, Your trip, our misery, Tourist go home.

Și, în cazul în care mesajul nu este suficient de clar, în unele cazuri au folosit și pistoale cu apă pentru a alunga turiștii din cafenelele stradale și de pe terasele restaurantelor.

Să fie oare de vină faptul că protestatarii susțin că bogăția pe care o aduce turismul nu este împărțită în mod echitabil?

Un chelner la 14 mese

În Plasencia, la sfârșitul săptămânii trecute, eu și soția mea ne-am bucurat de un mic dejun în frumoasa Plaza Mayor, în timp ce un chelner se străduia să servească 14 mese, povestește Lawley. Chelnerul nostru nu numai că era foarte suprasolicitat, dar era aproape sigur și prost plătit. Deși munca lor este esențială, mulți dintre angajații din industria ospitalității lucrează din greu pentru un salariu minim de puțin peste 1.100 de euro pe lună.

Pe măsură ce numărul turiștilor a crescut vertiginos, tot mai multe apartamente au fost scoase de pe piața închirierilor pe termen lung și transformate în chirii de vacanță pe termen scurt.

Scăderea ofertei a dus la o creștere accentuată a costului chiriilor pe termen lung; în Ibiza, o singură cameră costă între 700 și 1000 de euro pe lună. Nu este de mirare, așadar, că în Insulele Canare și Baleare mulți lucrători din industria ospitalității sunt nevoiți să doarmă în corturi și în mașini.

“Eu trebuie să locuiesc departe de oraș”

Localnicii îi acuză pe vizitatori pentru blocajele din trafic, poluarea și degradarea mediului, pentru comportamentul grosolan, aglomerația din transportul public și cozile lungi din departamentele de urgențe.

Autoritățile se grăbesc să găsească soluții pentru o problemă pe care nu au prevăzut-o niciodată. Se discută brusc despre taxe pe turism, măsuri drastice împotriva închirierilor de vacanțe pe termen scurt, amenzi pentru comportament antisocial și mai multe investiții în infrastructura locală.

Între timp, la fel cum în Regatul Unit oamenii au fost avertizați să nu aibă îndrăzneala de a vota pentru Brexit, la fel și în Spania politicienii au avertizat că protestatarii ar trebui să fie atenți la ceea ce își doresc – turismul a fost cel care i-a scos din sărăcie.

În ceea ce privește acest ultim punct, mulți lucrători prost plătiți din industria hotelieră nu sunt de acord. Turismul, spun ei, le-a înrăutățit de fapt situația, deoarece nu își mai permit să locuiască în părțile orașului în care familiile lor au locuit timp de generații: „Obișnuiam să locuiesc într-un cartier prietenos din centru, unde toată lumea se cunoștea. Acum este un parc tematic pentru turiști, iar eu trebuie să locuiesc departe de oraș”, a precizat o chelneriță.

Poate că există un alt punct de similitudine între sentimentul anti-turistic din Spania și votul britanic pentru Brexit. La fel ca mulți alții, spaniolii care protestează împotriva turismului de masă pot fi înțeleși cel mai bine ca persoane ce simt un atașament puternic față de o comunitate locală – și vor să-i apere valorile.