AcasăEconomieANRE, șah la Burduja. Blocaj total la regenerabile

ANRE, șah la Burduja. Blocaj total la regenerabile

Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, referitoare la ritmul extraordinar de instalare a fotovoltaicelor și eolienelor, au fost demontate sec chiar de președintele ANRE, George Niculescu. Acesta a arătat că, din 134 de autorizații de înființare pentru parcuri de regenerabile, cu 2.460 MW, doar 28 au fost construite, cu o putere totală instalată de 228 MW. Avizele pentru rezervarea de capacitate blochează, de fapt, racordările, în absența extinderii și dezvoltării rețelelor de distribuție.

Pe hârtie, am avut, în 2023, 2.460 MW din parcuri fotovoltaice și eoliene. În realitate, însă, sub 10% dintre acestea s-au și materializat. Într-o cursă contracronometru de a atinge obiectivele asumate și de a acoperi, cât de cât, golurile lăsate de închiderea termocentralelor pe cărbune, ritmul de instalare de sub 240 MW pe an este unul catastrofal.

Pentru a debloca situația dezastruoasă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) încearcă, de peste o lună, să adopte o reglementare care să stopeze rezervările de capacitate abuzive, prin introducerea licitațiilor și garanțiilor financiare, însă presiunile așa-zișilor investitori au reușit să o blocheze până acum.

”Putem să ne atingem obiectivele asumate în fața Comisiei Europene în ceea ce privește tranziția energetică, să integrăm mai multe capacități din resurse regenerabile, doar dacă facem câțiva pași la nivelul reglementărilor din acest punct de vedere. De aceea am propus în dezbatere publică acum o lună de zile, am ținut și o ședință de lucru la Senat cu privire la modificarea unui regulament care vorbește despre racordarea capacităților de producție la rețea. Vedem că astăzi avem un număr foarte mare de avize tehnice de racordare emise atât la nivelul operatorilor de distribuție, cât și la nivelul operatorului de transport, dar aceste ATR-uri nu se concretizează în megawați instalați. Or România își dorește ca să își atingă țintele acestea de tranziție energetică, mai mulți megawați instalați în rețea și mai puțini megawați pe hârtie”, a declarat George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Bătaie pe rețelele de distribuție

Reglementarea propusă de ANRE încearcă să creeze un filtru pentru investitorii serioși, care vor să-și dezvolte proiecte și să le racordeze la rețea, în așa fel încât consumatorii să aibă acces la energie regenerabilă cu un preț de producție scăzut, susține Răzvan Niculescu. Principalele modificări propuse sunt ca alocarea capacităților disponibile care se află în rețelele de distribuție și în rețeaua de transport se facă pe bază de competiție.

”Să se liciteze pentru aceste capacități în așa fel încât proiectul cel mai fezabil și cel mai matur să aibă acces la aceste racordări la rețele. De asemenea, dorim să propunem și introducerea unei garanții, de 5% din valoarea lucrărilor de racordare. În 2023, ANRE, pe tot parcursul anului, a emis 134 de autorizații de înființare, un document premergător licenței, ca un fel de autorizație de construcție, fără această autorizație nu poți începe să construiești un parc fotovoltaic sau un parc eolian, deci exprimă intenția investitorului de a începe lucrările. Din cele 134, cu un total de 2.460 MW, licență de producție s-a dat doar pentru 28 de firme, cu un total de 228 de MW. Deci vedem, în anul 2023, din intenții de aproximativ 2.500 de MW, în rețea s-au racordat doar aproape 230, deci mai puțin de 10%”, a precizat președintele ANRE, Răzvan Niculescu.

Tarife prea mari

Potrivit ANRE, rețelele trebuie să fie pregătite să preia această cantitate de energie pe care o vor produce regenerabilele, însă investițiile în rețele nu trebuie să afecteze suportabilitatea consumatorilor casnici sau non-casnici.

”De exemplu, un consumator casnic din rețeaua de distribuție din Dobrogea plătește un tarif de distribuție de 300 lei/MWh. Astăzi suntem în situația în care prețul este plafonat la 0,68 lei/kWh, respectiv, 0,80/kWh. Deci practic vedem că tariful de distribuție este mai scump decât marfa în sine. Energia electrică este mai ieftină decât tariful de distribuție. Guvernul menține aceste plafoane, iar prețul energiei, din cei 0,68 de lei/kWh reprezintă 150 lei/MWh. Este binevenită intenția operatorilor de distribuție de a investi cât mai mult în rețele, trebuie însă să găsim foarte rapid, și avem termen până în iunie, un echilibru între nevoia de investiții și nivelul de suportabilitate al consumatorului”, a mai spus președintele ANRE, Răzvan Niculescu.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.