Probleme majore la Poliția JudiciarăSindicatul Polițiștilor Europol semnalează persistența unei anomalii legislative, care permite polițiștilor fără studii juridice, din structurile parchetelor, să întocmească dosare penale, fapt care conduce la apariția unor erori procedurale frecvente în faza urmăririi penale. În plus, datele din rapoartele IGPR și ale Ministerului Public arată situații extreme: în unele secții de poliție din marile municipii, un singur polițist are în lucru între 800 și 900 de dosare penale, cu autori cunoscuți și necunoscuți, atrag atenția sindicaliștii.
În structurile de poliție judiciară de la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel, legislația actuală permite ca polițiști fără studii superioare juridice să efectueze acte de urmărire penală, semnalează Sindicatul Polițiștilor Europol. Deși Codul de procedură penală prevede că activitatea poliției judiciare se desfășoară sub supravegherea procurorului, rapoartele Ministerului Public indică faptul că cea mai mare parte a activităților procedurale – administrarea probelor, audieri, acte de constatare, propuneri procedurale – sunt realizate de polițist, spun sindicaliștii.
”În practică, interacțiunea directă cu procurorul are loc, de regulă, în momente-cheie: schimbarea etapelor procesuale, dispunerea unor măsuri asigurătorii sau validarea propunerilor formulate. Această realitate este recunoscută inclusiv în analizele Institutului Național al Magistraturii, care indică faptul că erorile procedurale apar frecvent în faza urmăririi penale, fiind ulterior valorificate în instanță”, arată Sindicatul Polițiștilor Europol.
Prescripții pe motiv de aglomerație
În prezent, pentru polițiștii judiciariști nu există niciun standard național privind numărul maxim de dosare penale care pot fi gestionate. Astfel, potrivit datelor din rapoartele IGPR și ale Ministerului Public, au apărut situații extreme: în unele secții de poliție din marile municipii, un singur polițist are în lucru între 800 și 900 de dosare penale, cu autori cunoscuți și necunoscuți, precizează sindicaliștii de la Europol. Mai mult, auditurile Curții de Conturi au avertizat în mod repetat asupra deficiențelor din managementul resurselor umane din MAI, inclusiv lipsa unor indicatori reali de performanță și repartizarea inechitabilă a volumului de muncă.
”Această realitate generează practici birocratice nocive: dosarele noi sunt amânate în favoarea celor vechi, care <<prind vechime>>, iar soluțiile devin predominant administrative – renunțări la urmărirea penală, clasări sau menținerea în evidență pasivă până la intervenirea prescripției”, susține Sindicatul Polițiștilor Europol.
Un dosar penal la două zile
În România, aproximativ 15.000 de polițiști desfășoară efectiv activități de urmărire penală. Potrivit Ministerului Public, în anul 2024 au fost soluționate aproximativ 1,8 milioane de dosare penale, rezultând o medie de circa 120 de dosare finalizate anual de fiecare polițist, ceea ce înseamnă, raportat la zilele lucrătoare, un dosar la fiecare două zile, arată Sindicatul Polițiștilor Europol. Rapoartele CEPEJ (Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției) plasează constant România peste media europeană în ceea ce privește durata procedurilor penale, una dintre cauzele identificate fiind suprasolicitarea structurilor de urmărire penală. ”În acest context, nu mai poate fi vorba despre calitate, ci despre producție de documente, o realitate care crește riscul de erori judiciare și de încălcări ale dreptului la un proces echitabil, sancționate ulterior de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, consideră sindicaliștii de la Europol.
Batjocoriți și la salarii
În mod paradoxal, polițiștii care lucrează efectiv în dosare penale se află printre cei mai slab remunerați din Poliția Română. Spre comparație, polițiști care desfășoară activități administrative sau de control acces pot avea venituri cu 30-40% mai mari, datorită sporurilor pentru muncă în schimburi, noapte, weekend și sărbători legale. Polițiștii judiciariști lucrează, oficial, în program de zi, însă asigură neoficial permanență, fiind chemați de acasă la evenimente penale în afara programului, fără o compensare reală a acestui efort. Această situație este menționată indirect și în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, care atrag atenția asupra subfinanțării resurselor umane implicate în aplicarea legii, mai precizează Sindicatul Polițiștilor Europol.
