Nivelurile record ale datoriei publice, tensiunile geopolitice ce amenință să divizeze sistemul comercial mondial și persistența reducerii productivității pot face ca lumea să se confrunte cu un viitor de creștere lentă sau chiar de stagnare, care să împiedice dezvoltarea în unele țări chiar înainte de a începe.
Această viziune sumbră a unei economii globale post-pandemice a reieșit din cercetările organizate de Rezerva Federală din Kansas City, potrivit Reuters. Și vine într-un moment în care invazia rusă în Ucraina și conflictul dintre SUA și China au erodat un acord global cândva extins, cel puțin în teorie, pentru a stimula libera circulație a bunurilor și serviciilor.
„Țările se află acum într-un mediu mai fragil. Și-au folosit o mare parte din resursele fiscale pentru a face față unei pandemii.Apoi, există forțe determinate de politici, fragmentarea geoeconomică, tensiunile comerciale, decuplarea dintre Occident și China”, a declarat economistul-șef al Fondului Monetar Internațional, Pierre-Olivier Gourinchas.
Este posibil ca creșterea globală să se stabilizeze la o tendință de aproximativ 3% pe an, o cifră mult sub ratele de peste 4% înregistrate atunci când progresele rapide ale economiei chineze au dus la creșterea producției mondiale.
În economia emergentă, „mediul de creștere globală a devenit foarte dificil”, susține Maurice Obstfeld, fost economist șef al FMI, în prezent cercetător la Peterson Institute for International Economics din Washington.
După ce a urcat vertiginos în timpul crizei financiare mondiale de acum 15 ani, raportul dintre datoria publică și producția economică mondială a crescut de la 40% la 60%, datorită cheltuielilor pandemice, și probabil că se află acum la un nivel la care o reducere serioasă a datoriei nu este fezabilă din punct de vedere politic, au precizat Serkan Arslanalp, economist la Fondul Monetar Internațional, și Barry Eichengreen, profesor de economie la Universitatea California, Berkeley.
Consecințele ar putea fi grave dacă împrumuturile publice vor îndepărta capitalul de țările cu populații în creștere și economii mai puțin dezvoltate. De asemenea, comerțul global este îngreunat de tendințele protecționiste.Țările cu venituri mari ar fi capabile să treacă peste aceste probleme, însă multe națiuni cu economii slăbite vor face față cu greu unor crize ale datoriei și constrângerilor fiscale obligatorii.
mai e pana in ’39