Am tolerat prea mult inflația. Consumatorii trebuie să respingă creșterea prețurilor!

Atunci când inflația a luat amploare în SUA în anii 1960, oamenii nu doar s-au plâns de creșterea prețurilor, ci au protestat în fața magazinelor locale.

O altă generație de consumatori se confruntă acum cu inflația pe ambele părți ale Atlanticului. Și mișcarea anti-inflație pare să prindă contur.

Într-o notă recentă privind modul în care profiturile corporative au alimentat inflația, economistul șef al UBS Global Wealth Management, Paul Donovan, a propus o soluție realistă: o revoltă a consumatorilor împotriva creșterilor de prețuri nedrepte.”Credința consumatorilor să nu accepte pasiv creșterile de prețuri este o modalitate potențial mai rapidă și mai puțin distructivă de a inversa inflația determinată de marjele de profit”, a scris el.

Protest la îndemână

Boicotul din SUA din anii 1960 nu a avut succes, iar inflația a fost eradicată abia ani mai târziu, când Rezerva Federală a ridicat ratele dobânzilor la niveluri dureroase. Dar consumatorii de astăzi au la dispoziție un instrument mult mai eficient decât pancartele: social media.

Potrivit Bloomberg, un protest generalizat pe internet ar putea convinge companiile să limiteze în mod voluntar creșterile de prețuri pentru a-și proteja mărcile și pentru a evita un răspuns politic mai drastic.

Donovan a evidențiat un boicot israelian al brânzei de vaci în 2011, care a redus rapid creșterea prețurilor. Campania mediatică britanică de după criza financiară împotriva prețurilor excesive la alimente, denumită „Rip off Britain”, a fost, de asemenea, destul de eficientă.

Să lași o recenzie de o stea pe Google pentru o afacere locală care practică prețuri exorbitante sau o campanie TikTok împotriva unei ținte mai mari ar putea părea anti-business. Dar, de fapt, este mult mai bine pentru economie (și pentru prețul acțiunilor) decât creșterile masive ale ratelor care provoacă șomaj inutil. În caz contrar, lucrătorii vor încerca să își protejeze puterea de cumpărare prin negocierea unor salarii mai mari, iar companiile răspund prin creșterea prețurilor și mai mult.

Pe scurt, teoria inflației bazate pe profit este următoarea: consumatorii au fost condiționați să accepte creșteri excesive ale prețurilor de un torent de vești proaste și șocuri economice – mai întâi pandemia, apoi tulburările din lanțul de aprovizionare și, mai recent, invazia Rusiei în Ucraina și creșterea prețurilor la energie.

A început să pară plauzibil ca prețul tuturor produselor să crească foarte mult. Companiile au decis că era mai bine să vândă volume mai mici la prețuri mai mari. Unele dintre ele au limitat oferta de bază pentru a-și împinge mărcile mai sus pe piață. În medie, costul fiecărui vehicul vândut de Mercedes-Benz a crescut cu un uimitor 43% din 2019, în timp ce șeful Deutsche Lufthansa , Carsten Spohr, s-a lăudat luna trecută că tarifele mai mari la biletele de avion erau „prea distractive”.

Profiturile corporațiilor nu ar trebui să crească în detrimentul economiei.

Unii consumatori nu au experimentat o inflație semnificativă în viața lor de adult și nu au putut vedea că prețurile mai mari erau adesea mai mult decât suficiente pentru a compensa creșterea costurilor companiei.

Clienții încep să se întrebe, pe bună dreptate, dacă majorările de preț sunt întotdeauna justificate. Intrări cheie, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, produsele agricole de bază, prețurile la transport și la îngrășăminte au scăzut în ultimele luni.

Așteptările consumatorilor privind inflația viitoare s-au temperat, de asemenea. Prețurile practicate de grupurile europene de bunuri de consum au crescut cu 10,4% în ultimul trimestru din 2022, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, dar volumul bunurilor vândute a scăzut cu 2,2%.

„Dacă există o suspiciune generală cu privire la motivele din spatele creșterilor de prețuri într-o economie, va exista o tendință de a reduce expansiunea marjelor”, a subliniat Donovan.

Supermarketurile sunt adesea prima țintă a furiei publice în ceea ce privește prețurile, însă marjele lor sunt relativ modeste în comparație cu cele ale unora dintre furnizorii lor. Marile lanțuri de magazine pot face mai mult pentru a-i determina pe acești furnizori să justifice noi creșteri.

Companiile ar trebui să fie provocate să oprescă scumpirile, iar consumatorilor nu ar trebui să le fie teamă să se plângă atunci când nu sunt mulțumiți. Profiturile corporațiilor nu ar trebui să crească în detrimentul economiei.