Comparativ cu 2010, emisiile de metan la nivel mondial provenite din gaz și petrol au crescut în 2024, în timp ce doar emisiile din utilizarea cărbunelui au scăzut ușor, se arată într-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Estimările agenției pentru 2025 arată o diferență uriașă de emisii între Europa și celelalte colțuri ale lumii, ajungându-se ca emisiile de metan din Asia să fie cu 800% mai mari decât cele europene. În aceste condiții, paradoxal, Comisia Europeană a decis să ia măsuri drastice împotriva acestor emisii, cu măsuri care vor duce la o creștere accelerată a prețurilor.
Emisiile de metan, provenite din gaze, petrol și cărbune, care ar fi responsabile pentru 30% din încălzirea globală, au continuat să crească în 2024, semnalează Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care atrage atenția că, în arată că în afară de cele Europa, statele din restul lumii subraportează aceste emisii. Potrivit estimărilor IEA, în regiunea Asia Pacific, emisiile de metan în 2025 ajung la 50 milioane tone, în America de Nord, la 25 milioane tone, în Eurasia, 22 milioane de tone, în Africa, 17 milioane de tone, în Orientul Mijlociu, 15 milioane de tone, America Centrală și de Sud, 9 milioane de tone, în timp ce Europa va emite doar 6 milioane de tone.
”Estimarea noastră a emisiilor totale de metan legate de energie la nivel global este cu aproximativ 80% mai mare decât totalul raportat de țări la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC). Acest decalaj este cel mai mic în Europa, unde țările depun în mod regulat inventare și unii producători raportează emisiile pe baza datelor măsurate. Disponibilitatea tot mai mare a studiilor de măsurare și a datelor satelitare a redus incertitudinea în estimările noastre în toate regiunile. Cu toate acestea, rămân lacune semnificative de date, în special în părți ale lumii în care sateliții se luptă să culeagă date utile – cum ar fi în Venezuela, unde acoperirea norilor împiedică observațiile și în nordul Federației Ruse, unde zăpada și gheața fac dificilă observarea scurgerilor de metan”, se arată într-un raport al IEA.
Cantitate neglijabilă la instalațiile abandonate
Instalațiile abandonate constituie o sursă semnificativă de emisii de metan. Pe baza datelor limitate disponibile în prezent, există aproximativ 8 milioane de sonde de petrol și gaze abandonate la nivel global, precum și un număr mare de mine de cărbune abandonate, susține IEA. Acțiunile în timp util sunt esențiale pentru o atenuare eficientă, opțiunile incluzând astuparea și monitorizarea puțurilor care nu mai sunt operaționale, sigilarea minelor de cărbune abandonate și direcționarea fluxurilor de metan către tehnologiile de utilizare a energiei sau de oxidare.
În clasamentul emisiilor de metan din operațiunile cu combustibili fosili pentru cei mai importanți opt emițători și de la instalațiile abandonate la nivel global, în 2024, conduce China, cu 18,5 milioane tone (Mt) de la minele de cărbune abandonate și 2,9 Mt de la puțurile de petrol și gaze, SUA, cu 16,1 Mt de la petrol și gaze și 1,7 Mt de la cărbune, Rusia, cu 9,3 Mt de la gaze și petrol și 3,4 Mt de la cărbune, Iran, cu 6 Mt de la petrol și gaze, Turkmenistan, cu 5,2 Mt de la petrol și gaze, India, cu 1,8 Mt de la petrol și gaze și 1,9 Mt de la cărbune, Venezuela, cu 3,4 Mt de la petrol și gaze, și Indonezia, cu 0,9 Mt de la petrol și gaze și 2,4 Mt de la cărbune, contribuția Europei fiind neglijabilă. Cu toate acestea, Comisia Europeană a implementat cele mai dure măsuri din lume față de minele și sondele abandonate, impunând operatorilor costuri uriașe, care vor avea drept consecință creșterea accelerată a prețurilor.
Slăbuț și la biomasă
În ceea ce privește emisiile de metan din bioenergie, Asia Pacific se află pe primul loc, cu 8,62 Mt din biomasă solidă (arderea lemnelor) și 0,97 Mt din biogaz și biometan, urmată de Africa, 6,77 Mt de biomasă solidă și 0,27 Mt din alte bioenergii moderne, Europa, cu 0,81 Mt din biomasă solidă, 0,63 Mt din biogaz și biometan și 0,04 alte bioenergii moderne, America Centrală și de Sud, cu 1,16 Mt din biomasă solidă și America de Nord, cu 0,35 Mt din biomasă solidă și 0,29 Mt din biogaz și biometan. ”Metanul (CH4) are o durată de viață atmosferică mult mai scurtă decât dioxidul de carbon (CO2) – aproximativ 12 ani, comparativ cu secolele – dar absoarbe mult mai multă energie cât timp rămâne în atmosferă. Metanul afectează și calitatea aerului, deoarece poate duce la ozon la nivelul solului (troposferic), un poluant periculos. Scurgerile de metan prezintă și riscuri de explozie”, se mai precizează în raportul IEA.