Datele statistice de la INS arată că importurile de energie au atins, în luna ianuarie, un nivel record, înregistrând o creștere de 132% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evident, creșterea dependenței de importuri s-a produs pe fondul unei prăbușiri a producției de energie, cele mai accentuate fiind la hidro, -42,6%, și la eoliene, -38,2%. Chiar și producția anemică din termocentrale a fost redusă cu 4,7%, în condițiile în care în sistem nu au mai intrat noi capacități de producție în bandă.
În perioada 1.I-31.I.2025, resursele de energie primară au crescut cu 2,8%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 1,3%, față de perioada 1.I-31.I.2024, a transmis Institutul Național de Statistică. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.I.2025, au totalizat 2.725,2 mii tone echivalent petrol1 (tep), în creștere cu 73,9 mii tep față de perioada 1.I-31.I.2024. Producţia internă a însumat 1431,1 mii tep, în scădere cu 88,4 mii tep (-5,8%) faţă de perioada 1.I-31.I.2024, iar importul a fost de 1.294,1 mii tep, în creștere cu 162,3 mii tep (+14,3%). Importurile de gaze naturale au crescut cu 46,5%, cele de țiței, cu 15,6%, iar importurile de energie electrică au explodat, înregistrând o majorare cu 132%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 6.095,1 milioane kWh, în scădere cu 80,8 milioane kWh față de perioada 1.I-31.I.2024. Producţia din termocentrale a fost de 1.900,2 milioane kWh, în scădere cu 94,7 milioane kWh (-4,7%). Producţia din hidrocentrale a fost de 871,6 milioane kWh, în scădere cu 646,8 milioane kWh (-42,6%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1021,6 milioane kWh, în scădere cu 2,5 milioane kWh (-0,2%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.I.2025, a fost de 498,0 milioane kWh, în scădere cu 307,3 milioane kWh față de perioada 1.I-31.I.2024 (-38,2%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 117,4 milioane kWh, în creștere cu 11,1 milioane kWh față de perioada 1.I- 31.I.2024.
Scade consumul, cresc importurile
Culmea este că, în această perioadă de explozie a importurilor, consumul final de energie electrică a fost de 4.459,6 milioane kWh, cu 1,4% mai mic față de perioada 1.I-31.I.2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 4,8%, consumul populaţiei a crescut cu 11,1%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,3%. Exportul de energie electrică a fost de 1.112,9 milioane kWh, în creștere cu 43,1 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 522,6 milioane kWh, în scădere cu 59,7 milioane kWh. Declinul vine după un an 29024 dezastruos din punct de vedere al producției energetice. Față de Prognoza echilibrului energetic, elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în 2024, s-au produs doar 16.916,1 mii tep, în loc de 21.535 mii tep prognozați, și s-au importat 15.797,3 mii tep, față de o proiecție de 15.486 mii tep.
Fotovoltaice, în loc de hidroenergie
În loc de centrale de acumulare prin pompaj, care ar fi asigurat echilibrul energetic, combătând efectele nocive ale regenerabilelor agreate de Bruxelles, Hidroelectrica se apucat să construiască parcuri fotovoltaice. Astfel, compania a anunțat, pentru acest an, investiții de 660 milioane de lei pentru capacități solare de 550 MW, care, calculate la factorul de capacitate, ar însemna circa 55 MW. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, se lăuda zilele trecute că România a avut prețul mai mic la energie, că a produs eolianul și că am exportat. Desigur, minunea a ținut 3 zile, pentru că vântul nu a mai bătut și am revenit la importuri semnificative de energie și la prețurile mari constante, pentru că cele mici sunt doar accidentale.