Agricultorii români îi dau peste nas Ursulei. ”Nu mâncăm armament, ci hrană produsă de fermieri”

Prezenți la Bruxelles, la dezbaterea viitorului agriculturii în UE, reprezentanții fermierilor români i-au reproșat Ursulei von der Leyen că declarațiile sale privind acest sector sunt contrazise de fapte. Mai mult, aceștia i-au transmis că populația nu mănâncă armament, ci hrană produsă de fermieri, cerând un buget mai mare pentru a face fezabilă producția de alimente de calitate la prețuri accesibile. Și reprezentanții Poloniei au avertizat că una se spune și alta se face și că se vorbește de simplificare, în timp ce povara crește.

Fermierii europeni s-au săturat de promisiunile neonorate ale Comisiei Europene, care una spune și alta face, îngreunând și mai mult situația acestui sector. Dezbaterea de la Bruxelles privind viitorul agriculturii în UE s-a lăsat cu multe reproșuri la adresa Ursulei von der Leyen și a unei reforme anunțate care va însemna, de fapt, prăbușirea financiară a fermierilor, și nicidecum bunăstarea care se tot lasă așteptată. ”Nu mâncăm armament, ci hrană produsă de fermieri”, a transmis Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, membră a Alianței pentru Agricultură și Cooperare, și vicepreședinte COGECA. Acesta a arătat că, în majoritatea cazurilor, declarațiile Ursulei Von der Leyen și ale altor conducători de autorități sunt frumoase, dar sunt contrazise de fapte. ”Trebuie să trecem de la declarații la fapte și să dovedim acest lucru prin alocarea unui buget specific, consistent, actualizat cel puțin cu rata inflației, prin cadrul financiar multianual post-2027 pentru subvenții și investiții prin PAC, pentru care să poată permite finalizarea convergenței externe și face fezabilă producția de alimente de calitate la prețuri accesibile pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE. Vă invităm să colaborăm, elaborăm și depunem un proiect de cercetare pe Horizon în această toamnă prin care cu ajutorul noilor tehnici de ameliorare genomică să obținem cultivare moderne de cereale, leguminoase, semințe oleaginoase, culturi duble sau de acoperire, legume, fructe și plantații viticole tolerante la seceta pedologică severă, arșița atmosferică, atacul de dăunători și boli”, a spus Florentin Bercu, la reuniunea de la Bruxelles.

Nemulțumiri generale

Reprezentantul agricultorilor polonezi a precizat și el că una se spune și alta se face la Bruxelles și că scurtarea lanțului de aprovizionare, din păcate, s-a lungit.  ”Vorbim de simplificare, dar vedem că povara crește”, a spus polonezul. Președintele Confederației Agricultorilor din Portugalia, Alvaro Mendonca E Moura, a avertizat că UE nu poate rămâne unită fără un buget suficient. Acesta a criticat ideea reducerii bugetului, considerând că fermierii nu trebuie păcăliți cu promisiuni că banii vor fi redirecționați către tineri sau mediu, dacă suma totală este insuficientă. Pe de altă parte, europarlamentarul Nardello Dario, din Comisia Agri, a semnalat că agricultura are nevoie de o strategie coerentă și de un buget adecvat, inclusiv cu indexare la inflație. ”Deciziile trebuie să pornească de la fermieri, printr-o abordare de jos în sus. Este necesară o strategie clară și o consolidare a valorilor bugetare. Tinerii fermieri trebuie sprijiniți, inclusiv în tranziția către Agricultura 5.0. Sistemul actual trebuie reformat după o evaluare atentă a celui anterior, pentru a-l îmbunătăți. Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative”, a afirmat Nardello Dario.

COGECA se opune împărțirii bugetului

Lennart Nilsson, președinte COGECA, a subliniat că suveranitatea europeană începe cu suveranitatea alimentară, deoarece nu există securitate fără securitate alimentară și nici autonomie strategică fără o agricultură rezilientă. ”În vremuri dificile, cooperativele agricole sunt esențiale pentru a asigura stabilitate, predictibilitate și sustenabilitate în sector. COGECA se opune împărțirii bugetului și creării unui buget unic pentru agricultură. Reformele nu trebuie făcute fără a fi precedate de analize de impact riguroase și consultări reale cu fermierii, cooperativele și organizațiile acestora, iar propunerile lor trebuie preluate înainte de comunicarea oficială. În final, se ridică întrebarea: cum va funcționa un model agricol cu 27 viteze diferite în UE, cine își asumă riscurile și cine suportă consecințele acestui model fragmentat?”, a atras atenția președintele COGECA, Lennart Nilsson.