Agricultorii din UE se opun, pe față, Comisiei Europene. Tranziția verde, o utopie

Niciuna dintre țintele tranziției verzi în agricultură, programate pentru 2030, nu vor fi atinse, este concluzia din raportul special al Curții de Conturi Europene. În ce privește procentul de 25% de terenuri în care se va practica agricultura ecologică, acesta abia este estimat să ajungă la 10%, cu toate stimulentele acordate fermierilor. Și asta pentru că o astfel de agricultură ar reduce rentabilitatea culturilor la aproape zero, în condițiile în care deja se înregistrează pierderi mari în acest sector, pe fondul restricțiilor impuse de Comisia Europeană.

Pe principiul Comisia Europeană dă directive și statele membre mimează aplicarea lor, măsurile privind tranziția verde în agricultură, un sector considerat responsabil de mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră, sunt fentate pe plan intern. Concluzia Curții de Conturi Europene a fost că țintele de extindere a agriculturii ecologice și de reducere a pesticidelor sunt departe de a fi atinse până în 2030.

În ceea ce privește agricultura ecologică, Comisia Europeană a estimat că, până în 2027, 10 % din suprafața totală agricolă din UE va fi utilizată pentru agricultura ecologică cu sprijin din PAC (Politica Agricolă Comună). În pofida intențiilor de a extinde semnificativ suprafața care beneficiază de sprijin în cadrul PAC 2023-2027, ținta fixată de Pactul verde ca 25 % din terenuri să fie cultivate în sistem ecologic până în 2030 pare foarte dificil de atins, dat fiind că ritmul de adoptare a practicilor agricole ecologice ar trebui să fie de două ori mai rapid dacă se dorește atingerea acestei ținte. Agenția Europeană de Mediu (AEM) consideră și ea că este „foarte puțin probabil” ca ținta de 25 % să fie atinsă până în 2030.

Conform planurilor, 15,2 % din suprafața agricolă din UE ar trebui să facă obiectul unei gestionări durabile a nutrienților, cu termen anul 2027, cu o reducere de 50% a pierderilor de nutrienți până în 2030, însă, în cadrul PAC 2023-2027, nu au existat modificări suficiente ale normelor de condiționalitate pentru protecția solului. Un studiu recent al AEM arată că, din 2000, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește concentrația de azot în apele subterane și că „rămâne improbabil, cu un grad relativ de incertitudine, că pierderile de nutrienți în apele subterane vor scădea cu 50 % până în 2030 la nivelul de ansamblu al UE”.

Vânzările de pesticide, la același nivel

Statele membre intenționează, de asemenea, să aloce 26,8 % din suprafața agricolă din UE pentru utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor, se arată în raportul Curții de Conturi Europene. Comisia a raportat însă că, în urma examinării planurilor, nu a identificat nicio eco-schemă a cărei punere în aplicare să aibă prioritate în zonele cu o utilizare importantă de pesticide și un risc ridicat aferent.

În plus, Curtea a semnalat anterior că metodologia supraestimează reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide. În realitate, vânzările de pesticide (exprimate în tone) au rămas relativ constante din 2011, iar anunțul că propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor va fi retrasă reprezintă o provocare suplimentară în raport cu atingerea țintei din Pactul verde, susține Curtea de Conturi Europeană (CCE).

Reducerea numărului de animale, greu de aplicat

Ținta agregată la nivelul UE pentru reducerea emisiilor la sursă arată că măsurile de reducere a emisiilor în sectorul zootehnic ar trebui aplicate doar pentru 2,4 % din șeptelul din UE, responsabil pentru nu mai puțin de 58 % din emisiile provenite din agricultură. Statele membre au invocat motive precum dificultatea de a elabora intervenții legate de numărul de animale sau de a calcula realizările și de a raporta cu privire la acestea. Potrivit AEM, „sectorul agricol necesită eforturi suplimentare substanțiale, având în vedere progresele limitate din ultimii ani”.