Un studiu complex al Agenției Internaționale a Energiei, care s-a dorit pragmatic și obiectiv, arată că populația va trebui să plătească ani de zile costurile uriașe generate de Green Deal. Pentru țările bogate, care își vor putea permite investiții de zeci și sute de miliarde de euro în transformarea sistemelor energetice, vestea bună este că, după ce vor exploda și se vor menține ridicate, prețurile la energie vor scădea prin 2050. În cazul statelor sărace, cum este și România, va funcționa taxa pe carbon, cu scumpiri excesive pe toată linia.
Într-un studiu amplu intitulat ”Strategii pentru o tranziție energetică accesibilă și corectă”, Agenția Internațională a Energiei (IEA) încearcă să ne convingă ce bine și ce frumos va fi peste vreo 25 de ani, când totul va fi electrificat și emisiile de carbon vor dispărea. Drumul până acolo, recunoaște agenția, va fi însă unul plin de sacrificii, sărăcie și frig, pe care umanitatea trebuie să și le asume.
Deja, în ultimii doi ani, populația lumii a plătit cu 20% mai mult pentru energie față de media din ultimii cinci ani. Unele țări și comunități au suferit un șoc mult mai mare, iar prețurile mari i-au lovit pe cei săraci și vulnerabili, atât în economiile în curs de dezvoltare, cât și în cele avansate. Aproape unul din zece persoane din Uniunea Europeană (peste 40 de milioane de oameni” nu au avut suficientă călură în casă, semnalează studiul IEA. În ce privește tranziția la energie curată, există un risc major ca gospodăriile, comunitățile și țările mai sărace să fie excluse, deoarece nu pot plăti costurile inițiale ale trecerii la un sistem energetic mai sigur și mai durabil.
Drept urmare, ei rămân vulnerabili la fluctuațiile prețurilor la combustibili, care le afectează deja în mod disproporționat bugetele și bunăstarea în comparație cu omologii lor mai bogați. În țările dezvoltate, populația săracă cheltuie 25% din venituri pentru energie și combustibili, consumând jumătate față de cei bogați, care cheltuiesc doar 5% din venituri pentru aceste utilități, susține IEA.
Va fi tot mai rău
Studiul arată că, pe termen scurt, adică timp de peste 25 de ani, prețurile energiei vor fi mai mari în scenariul de tranziție energetică rapidă, din cauza necesității de a plăti pentru o creștere a investițiilor, dar până prin 2050, prețurile la electricitate în majoritatea regiunilor vor scădea. Costurile de finanțare reprezintă o problemă majoră, în special pentru economiile în curs de dezvoltare, care se confruntă cu un cost al capitalului mult mai ridicat. Finanţatorii şi investitorii cer profituri mai mari în aceste țări, deoarece investițiile tind să fie- sau sunt percepute a fi – mai riscante decât cele din economiile avansate. Această problemă a fost exacerbată pentru proiectele de energie curată, prin creșterea recentă la nivel mondial a costurilor de împrumut.
”Dacă costurile de finanțare rămân ridicate în economiile în curs de dezvoltare, aceste țări riscă fiind blocat în tehnologii poluante care ar putea fi inițial mai puțin costisitoare, dar care ajung suportând costuri pe termen lung pentru combustibil și mediu. În cele din urmă, consumatorii trebuie să plătească pentru investițiile necesare transformării sistemului energetic, fie direct prin facturi, fie indirect prin impozitare sau costuri ale bunurilor și serviciilor”, se precizează în studiul IEA.
Guvernele nu mai au bani
În prezent, aproximativ 45% din investițiile în sectorul energetic la nivel mondial sunt realizate de companii private, 35%, de guverne și de întreprinderi de stat, iar 20% de către gospodării. Fiecare dintre acești actori se confruntă condiții de start dificile, atrage atenția IEA. Și asta pentru că multe guverne sunt limitate în capacitatea lor de a prelua o pondere mult mai mare a costurilor inițiale ale tranzițiilor din cauza limitărilor fiscale și îndatorare. Totodată, multe companii din industrie, mari consumatoare de energie, se confruntă cu o concurență internațională intensă și marje subțiri, complicând eforturile de a investi în tehnologii mai inovatoare și mai curate tehnologii. În același timp, cele mai multe investiții în energie curată, cum ar fi eficiența termică, panouri solare, pompe de căldură sau vehicule electrice, sunt realizate de gospodăriile cu venituri mai mari, iar în absența intervențiilor politice, adoptarea tehnologiilor de energie curată se va derula mult mai lent.