Adevărul crunt al tranziției verzi. Europa, dependentă de energia pe cărbune și gaze

Federația industriei europene a energiei electrice – Eurelectric avertizează că, în pofida capacităților record instalate în fotovoltaice, care au avut și producții record, Europa este mai dependentă ca oricând de energia pe cărbune și pe gaz. Și asta pentru că supraproducția de energie solară este pur și simplu anihilată de perioadele de vârf de consum în care fotovoltaicele sunt pe minus, astfel că statele sunt nevoite să utilizeze la maximum termocentralele pe cărbune și pe gaze, majorând, astfel, prețurile la electricitate.

Datele Eurelectric – Federația industriei europene a energiei electrice, arată că panourile fotovoltaice au doborât un alt record istoric în producția de energie în martie, pentru a treia lună consecutivă, reprezentând mai mult de 10% din mixul de energie electrică al Europei.  Recordul energiei din solar, combinat cu un plus de producție nuclear și cu temperaturile crescute au reușit să mai scadă din prețul energiei, de la de 126 euro/MWh în februarie și 112 euro/MWh în ianuarie, la 90 euro/MWh.

Prețurile mari din  ianuarie și februarie au fost provocate de producția slabă a eolienelor, de creșterea cererii de energie și de cele mai mari prețuri la gaze din ultimii doi ani, înregistrate ca urmare a tensiunilor geopolitice globale în curs, precum și a întreruperilor din Norvegia, atrage atenția Eurelectric, care semnalează că Europa are nevoie urgentă de un sistem de alimentare mai curat și mai flexibil. ”În luna martie, energia solară a venit în salvarea prețurilor mari ale energiei din Europa datorită zilelor mai însorite și a capacității sporite, cu 65 GW adăugate numai în 2024. Drept urmare, ponderea surselor regenerabile în mixul energetic a fost cu 15% mai mare în martie față de februarie, dar totuși cu 1% mai mică decât în ​​martie 2024. Nuclearul a contribuit, de asemenea, la scăderea prețurilor, prin creșterea ponderii sale din producția de energie de la 24% în martie 2024 la 26% în 2025, după ce câteva reactoare nucleare franceze au revenit în funcțiune”, se arată într-un raport al Eurelectric.

Producția pe cărbune a crescut cu 16%

Prețul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare în primul trimestru (T1) din 2025 a rămas cu 51% mai mare decât media T1 2024,  această creștere fiind  determinată în principal de prețurile medii mai mari la gaze, care au crescut cu 33% în aceeași perioadă. Pe măsură ce cererea de energie a crescut în ianuarie și februarie, disponibilitatea scăzută a vântului, stocarea limitată și sursele de flexibilitate au forțat o dependență mai mare de gaz pentru a furniza energie electrică, conducând astfel la creșterea prețurilor. În timp ce generarea de combustibili fosili a scăzut cu 15% de la lună la lună, aceasta a rămas cu 16% mai mare decât în ​​martie 2024, semnalând că Europa se bazează în continuare pe gaze și cărbune în perioadele de mare cerere.

”Europa rămâne prea vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor combustibililor fosili, în special în perioadele de cerere mare de energie electrică. Pentru a contracara acest lucru, trebuie să grăbim lansarea tehnologiilor de răspuns la cerere și de stocare și să stimulăm în continuare utilizarea acordurilor de achiziție de energie pe termen lung”, a declarat Kristian Ruby, secretar general al Eurelectric.

Reforma pieței de energie

Eurelectric a solicitat o implementare rapidă a reformei pieței de energie electrică pentru a stimula mai bine flexibilitatea, a asigura stabilitatea prețurilor pe termen lung și a îndepărta sistemul energetic al Europei de dependențele cu risc ridicat. Flexibilitatea este, de asemenea, crucială atunci când vine vorba de echilibrarea prețurilor negative, care devin tot mai frecvente. Pe măsură ce producția de energie solară a crescut în martie, prețurile negative au revenit, în special în țările nordice și vest-europene. În Suedia, de exemplu, prețurile negative au fost înregistrate de 88 de ori, iar în Polonia, de 55 de ori, mai arată Eurelectric. Prețurile negative apar când producția regenerabilelor este mult mai mare decât cererea, mai ales că aceasta apare în orele cu consum redus. Un alt paradox al energiei fotovoltaice este bine reprezentat chiar în România. La începutul lunii aprilie 2023, țara noastră avea instalați 1.600 MW în fotovoltaic, care au produs un maxim de 1.000 MWh și au consumat din sistem 1 MWh în orele de seară, noapte și dimineață. Comparativ, în prezent, cu 2.321 MW instalați în fotovoltaic, se produce un maxim de 630 MWh și se consumă din sistem 5 MWh.