Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a făcut apel la băncile globale de dezvoltare și la acționarii lor guvernamentali să finanțeze noi proiecte, avertizând că, în caz contrar, ar putea întârzia tranziția energetică. În sfârșit, se recunoaște rolul vital al sectorului nuclear fără emisii – și lumea se îndepărtează de isteria climatică.
Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a declarat că lipsa finanțării pentru energia nucleară de către creditorii multilaterali, cum ar fi Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare, este „în dezacord” cu dorințele majorității acționarilor lor.
Grossi a precizat că a avut loc o „schimbare radicală” în atitudinea față de energia nucleară din cauza tranziției verzi și a războiului dintre Rusia și Ucraina, care a propulsat securitatea energetică în fruntea listei de priorități a factorilor de decizie politică.
„Nu vreau să mă amestec în politica internă, dar este vorba de nucleul economiei europene, de locurile de muncă europene și de competitivitatea europeană. Trebuie să abandonăm mantra post-Cernobîl”.
Liderii mondiali vor participa la Bruxelles, la sfârșitul acestei luni, la un summit privind energia nucleară, primul de acest fel, unde se așteaptă ca aceștia să discute despre cum să depășească opoziția unui număr mic de națiuni, cum ar fi Germania, față de utilizarea băncilor de dezvoltare pentru finanțarea proiectelor nucleare.
Cancelarul german Olaf Scholz a numit dezbaterea privind energia nucleară un „cal mort”. Țara s-a opus cu fermitate energiei nucleare de la dezastrul de la Fukushima din 2011 și a oprit ultima sa centrală nucleară în aprilie.
Demersul AIEA de a schimba practicile de creditare ale băncilor de dezvoltare urmează unei campanii de succes a marilor producători nucleari din UE, precum Franța, pentru a convinge Banca Europeană de Investiții să deschidă ușa finanțării proiectelor de energie atomică.
BEI, care are un bilanț de peste 500 de miliarde de euro, nu are interdicție de a investi în energia atomică, dar a evitat noile proiecte din 1987, în parte din cauza opoziției unor țări, inclusiv Germania.
În mod similar, Banca Mondială nu a mai sprijinit niciun proiect nuclear din 1959, atât din cauza opoziției Berlinului, cât și din cauza îngrijorărilor unor acționari cu privire la răspândirea tehnologiei nucleare care ar putea fi folosită pentru fabricarea de arme nucleare.
Instituția a anunțat că orice decizie de a-și construi „capacitatea internă” în domeniul energiei nucleare ar necesita un sprijin larg din partea acționarilor în Consiliul de administrație.
Susținătorii energiei nucleare spun că sprijinul băncilor de dezvoltare la nivel mondial este esențial pentru ca sectorul să își atingă obiectivul stabilit în decembrie de peste 20 de țări, în marja summitului COP28 privind clima de la Dubai, de a tripla capacitatea nucleară globală până în 2050.
Legiuitori americani proeminenți fac presiuni, de asemenea, pentru a extinde finanțarea acordată de Banca Mondială la energia nucleară, argumentând că această măsură ar permite companiilor occidentale să concureze mai agresiv cu giganții nucleari de stat din Rusia și China care au început să construiască centrale în străinătate.
AIEA estimează că investițiile anuale în energie nucleară vor trebui să se dubleze, ajungând la 100 de miliarde de dolari până în 2030, față de aproape 50 de miliarde de dolari în 2022, pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris de a avea emisii net zero până în 2050.