E de mirare importanța acordată cărții activistului suedez pentru climă Andreas Malm – How to Blow Up a Pipeline (Cum să arunci în aer o conductă)? Nu, într-o Europă cuprinsă de isteria ecologică.
Chiar dacă Europa politică și corporatistă a trecut definitiv în spatele agendei de decarbonizare, aripa cea mai dură a mișcării de combatere a schimbărilor climatice susține tot mai vehement că acest lucru nu este suficient.
Astfel de activiști au drept scop o respingere fundamentală al întregului principiu de creștere economică. Ce înseamnă asta? Stagnarea, sabotarea și, în final, distrugerea economiei.
Acest program pare să aibă audiență în rândurile europarlamentarilor. Iarăși nu e de mirare, deoarece Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a primit aplauze la recenta conferință economică „Dincolo de creștere”, când a declarat că „un model de creștere axat pe combustibili fosili este pur și simplu depășit”.
Alții, însă, merg mai departe. De exemplu, într-un articol pentru revista științifică Nature din decembrie, ecologiștii și activiștii s-au dezlănțuit: „Economiile bogate ar trebui să renunțe la creșterea produsului intern brut ca obiectiv, să reducă formele de producție pentru a reduce consumul de energie și de materiale și să concentreze activitatea economică în jurul asigurării nevoilor și bunăstării oamenilor. Descreșterea este o strategie intenționată de stabilizare a economiilor și de realizare a obiectivelor sociale și ecologice”.
Evident, nu există o problemă inerentă cu creșterea PIB-ului, subliniază Financial Times. Sir Dieter Helm, profesor de politică economică la Universitatea din Oxford, insistă asupra faptului că o economie sustenabilă poate crește deoarece progresul tehnic continuă, indiferent de nivelul produsului intern brut.
Această divergență între emisiile de dioxid de carbon și creșterea economică este cunoscută sub numele de „decuplare”, iar dezacordurile privind politicile climatice depind, în mare măsură, de gradul de decuplare pe care oamenii consideră că este realist să îl aștepte.
Ideea că s-ar putea să fim nevoiți să reducem PIB-ul „este încă extrem de controversată”, spune Diana Urge-Vorsatz, profesor de știința mediului la Universitatea Central Europeană din Viena și unul dintre autorii articolului din Nature. Cu toate acestea, ea și coautorii săi subliniază că mențiunile privind descreșterea și „suficiența” au început să apară în rapoartele Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice – organismul ONU care evaluează cunoștințele științifice privind schimbările climatice – ca posibilități care “merită explorate”.
La un an de la invazia Rusiei în Ucraina – care a declanșat criza energetică – țările mari din UE și-au redus consumul de gaze naturale cu peste 20 % față de media pe cinci ani, fără o creștere corespunzătoare a utilizării petrolului și cărbunelui. Cu toate acestea, producția lor industrială globală s-a menținut puternic.
Cu alte cuvinte, experiența anului 2022 a arătat că reducerile mari ale consumului de energie și ale emisiilor sunt posibile printr-o acțiune politică concertată – și fără sfaturile activiștilor ecologiști.
Dar rămâne deschisă o întrebare importantă: cine le face jocul susținătorilor descreșterii economice? Cine îi sponsorizează și, mai ales, cine va răspunde pentru planul de dezindustrializare a Europei?
Notati numele lor si toate datele sa putem sa-i cautam si sa-i inchidem in puscarii.
Ce e alb,e negru si negrul este alb in zilele noastre!
Pseudo activistii,cu ong-urile lor blestemate distrug tot ce ating in numele binelui!
Iar noi,noi santem SEPTELUL!
si ridicarea chinei