Negociatorii G7 au ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor din activele suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina. Însă mulți uită că în spatele acestei aparente soluții miraculoase rămân multe incertitudini.
Ideea de a face Rusia să plătească pentru ajutorul acordat Ucrainei este atrăgătoare pentru Occident, dar greu de pus în practică, în pofida declarațiilor triumfaliste.
„Există un acord. Ca întotdeauna la G7, liderii iau o decizie, iar tehnicienii își fac apoi treaba pentru a se asigura că „respectă legea”, a explicat pentru AFP o sursă din cadrul președinției franceze.
Nu e clar ce lege permite Ucrainei să primească împrumuturi de până la 50 de miliarde de dolari sub formă de împrumuturi garantate de dobânzile la aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale rusești înghețate de Uniunea Europeană și de țările G7.
Cine va suporta riscul final al împrumutului – SUA sau UE?
Una dintre întrebările presante este care sunt garanțiile reale pentru acest împrumut „care este în esență american, dar care poate fi completat cu bani europeni sau contribuții naționale”, a adăugat aceeași sursă.
Concret, cine va suporta riscul final al împrumutului – SUA sau UE? Cum vor fi distribuiții banii ? Cine emite datoria?
După ce au pledat pentru confiscarea totală a activelor rusești, Statele Unite au acceptat acum poziția europeană de a utiliza doar dobânzile generate de activele înghețate.
Aproximativ 185 de miliarde de euro au fost înghețate de Euroclear, un depozitar internațional de fonduri cu sediul în Belgia. Restul este împărțit între Statele Unite, Japonia, Regatul Unit, Austria și Elveția. Banca Mondială estimează costul reconstrucției Ucrainei la peste 486 de miliarde de dolari.
Un alt obstacol este faptul că sancțiunile UE impuse Rusiei, inclusiv înghețarea activelor rusești, trebuie reînnoite la fiecare șase luni prin votul unanim al Consiliului.
Un eventual veto al premierului naționalist Viktor Orban, care a rămas apropiat de Kremlin, ar putea, prin urmare, să blocheze mecanismul, mai ales că Ungaria preia președinția Uniunii Europene la 1 iulie.
Riposta Kremlinului
Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la impactul asupra investițiilor din țări terțe, cum ar fi China, care și-ar putea reduce activele în țările occidentale de teamă că acestea vor fi confiscate.
Iar Kremlinul a reacționat deja cu represalii împotriva intereselor afacerilor occidentale. La sfârșitul lunii mai, Vladimir Putin a semnat un decret care autorizează confiscarea în Rusia a activelor aparținând Statelor Unite sau persoanelor „asociate” cu acestea.