Uniunea Europeană nu pare nici să vrea și nici să poată evita criza economică profundă care se apropie cu pași repezi. Industria se prăbușește accelerat și nu se întrevede nicio soluție pentru salvarea ei. Prețurile prea mari ale gazelor și energiei au transformat întreaga economie a UE într-una necompetitivă față de orice altă țară din afara clubului tot mai redus al adepților Green Deal și ai încălzirii globale. Față de 2021, industria în zona euro a scăzut cu aproape 17%.
În august 2025, comparativ cu iulie 2025, producția industrială ajustată sezonier a scăzut cu 1,2% în zona euro și cu 1,0% în UE, conform primelor estimări ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În zona euro, în august 2025, comparativ cu iulie 2025, producția industrială a scăzut pentru bunuri intermediare cu 0,2%, a scăzut pentru energie cu 0,6%, a scăzut pentru bunuri de capital cu 2,2%, a scăzut pentru bunuri de consum durabile cu 1,6% și a crescut pentru bunuri de consum nedurabile cu 0,1%.
În UE, producția industrială a rămas stabilă pentru bunuri intermediare, a scăzut pentru energie cu 0,7%, a scăzut pentru bunuri de capital cu 1,6%, a scăzut pentru bunuri de consum durabile cu 1,1% și a scăzut pentru bunuri de consum nedurabile cu 0,4%. Printre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Germania (-5,2%), Grecia (-4,5%) și Austria (-3,1%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+9,8%), Luxemburg (+4,8%) și Suedia (+3,6%). În zona euro, în august 2025, comparativ cu august 2024, producția industrială a scăzut pentru bunuri intermediare cu 1,7%, a scăzut pentru energie cu 0,7%, a scăzut pentru bunuri de capital cu 0,4%, a scăzut pentru bunuri de consum durabile cu 2,6%, dar a crescut pentru bunuri de consum nedurabile cu 8,2%.
Scădere de peste 18% în Germania
Totodată, în UE, producția industrială a scăzut pentru bunuri intermediare cu 1,3%, a scăzut pentru energie cu 1,5%, a crescut pentru bunuri de capital cu 0,5%, a scăzut pentru bunuri de consum durabile cu 1,9% și a crescut pentru bunuri de consum nedurabile cu 6,5%. Printre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Irlanda (+28,6%), Luxemburg (+9,5%) și Suedia (+8,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Bulgaria (-8,6%), Slovacia (-6,3%) și Danemarca (-5,0%). Indicii de producție pentru întreaga industrie în august 2025, raportat la anul 2021, au scăzut cu 16,6% în zona euro și cu 14% în UE. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Italia (-38,7%), Luxemburg (-21,8%), Franța (-19,9%), Spania (-19,7%), România (-18,6%), Ungaria (-18,5%) și Germania (-18,3%). Singura țară care a înregistrat creșteri a fost Polonia (+4,7%), datorită, în principal, investițiilor masive în industria de armament.
România, în trend
Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna august 2025, producţia industrial în România a scăzut faţă de luna iulie 2025 atât ca serie brută (-17,7%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-2,0%). Faţă de luna august 2024, producţia industrială a fost mai mică cu 3,3%, ca serie brută și cu 1,1%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. În perioada 1.I – 31.VIII.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,5%, respectiv cu 0,7%.În luna august 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 17,7%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-20,4%), industria extractivă (-5,4%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,0%). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 2,0%, din cauza scăderilor industriei extractive (-4,4%), industriei prelucrătoare (-2,7%) și producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,3%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 3,3%, ca urmare a scăderilor industriei prelucrătoare (-4,0%) și industriei extractive (-3,0%).