800 de miliarde de euro, factura usturătoare a crizei energetice din Europa

Nota de plată a țărilor europene pentru a proteja gospodăriile și companiile de scumpirea costurilor energetice a ajuns la aproape 800 de miliarde de euro!

Națiunile  Uniunii Europene au alocat 681 de miliarde de euro pentru combaterea crizei energetice,  Marea Britanie 103 miliarde de euro, iar Norvegia 8,1 miliarde de euro din septembrie 2021, potrivit analizei realizate de think-tank-ul Bruegel.

Totalul de 792 de miliarde de euro vine după ultima evaluare a Bruegel din noiembrie, de 706 miliarde de euro, în condițiile în care țările au continuat să se confrunte în timpul iernii cu consecințele întreruperii de către Rusia a celei mai mari părți a livrărilor de gaze către Europa.

Germania s-a situat în fruntea clasamentului cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro – depășind toate celelalte țări. Marea Britanie, Italia și Franța au fost următoarele, deși fiecare a cheltuit mai puțin de 150 de miliarde de euro. Majoritatea statelor UE au cheltuit o fracțiune din această sumă.

În ceea ce privește cheltuielile pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca și Germania s-au situat pe primele locuri.

Sumele alocate de ţări pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelaşi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, şi vin într-un moment în care sunt dezbătute propuneri de relaxare a reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Europa încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.

Conform analiştilor Bruegel, citați de Reuters, guvernele trebuie să se concentreze cel mai mult pe măsuri de sprijin ce vizează scăderea preţurilor pentru consumatori în domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzină sau plafonări la preţurile de vânzare cu amănuntul.

„În loc de măsuri de blocare a preţurilor, care sunt de fapt subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcţie de venit şi spre sectoarele strategice ale economiei”, a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale europene, care consideră că încurajarea unui ajutor de stat mai mare ar putea destabiliza piața internă a blocului comunitar. Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său uriaș de ajutoare pentru energie, care depășește cu mult ceea ce își pot permite alte state membre ale UE.