Curtea de Conturi a dat de pământ cu Guvernul, acuzându-l de politici incoerente și deficitare în ce privește racordarea populației la apă și canalizare. Necesarul de investiții este de 30 miliarde de euro, iar Uniunea Europeană ne dă doar 4 miliarde, în timp ce ne va amenda cu 10 miliarde de euro pentru că nu avem bani să construim infrastructura. În ritmul actual, nici în 30 de ani România nu va reuși să rezolve problema apei și canalizării.
Curtea de Conturi a semnalat, într-un raport de audit, că există un deficit mare de finanțare a investițiilor în sectorul de apă (aproximativ 17 miliarde euro), în contextul în care se estimează că, în perioada 2021-2028, doar puțin peste 30% din nevoi vor fi acoperite (respectiv cca 8 miliarde euro din necesarul de 24,5 miliarde euro). Din cele 8 miliarde de euro, doar 4 miliarde de euro provin din fonduri europene, fiind necesară identificarea unor alte surse de finanțare (surse proprii ale operatorilor, credite externe etc.), susține Curtea de Conturi.
”Timpul necesar pentru conformare la cerințele UE este estimat la circa 30 ani în condițiile unui ritm de execuție a investițiilor situat la 1 miliard de euro/an (nivel înregistrat în anul 2015), însă este important de menționat că această referință reprezintă un nivel maxim atins și nu capacitatea reală a operatorilor de implementare a proiectelor de investiții. Comisia Europeană a declanșat, încă din anul 2018, procedură de infringement împotriva țării noastre pentru neconformarea la cerințele UE privind apele urbane reziduale, în zone urbane mari, termenul final de conformare (31 decembrie 2015) fiind depășit în cazul unui număr mare de aglomerări umane (cca. 190). Neconformarea privind epurarea apelor uzate în aglomerări de peste 10.000 locuitori echivalenți poate conduce la costuri semnificative (penalități pentru neconformare); o estimare a posibilelor obligații de plată pentru România indică faptul că acestea s-ar putea încadra între minimum 171 milioane de euro/an și maximum 10,34 miliarde de euro/an”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Critici dure la adresa Guvernului
Întârzierile semnificative în realizarea investițiilor, nepreluarea unor sisteme de către operatori, obiectivele de investiții care nu funcționează la capacitatea proiectată, rețelele cu un grad redus de conectare al locuitorilor sau lipsa de sustenabilitate și eficiență economică în exploatare ridică serioase semne de întrebare privind succesul managementului investițional și operațional în infrastructura de apă și canalizare din România, consideră Curtea de Conturi. Instituția atrage atenția că în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, responsabilități fragmentate la nivelul mai multor ministere/ autorități publice și inexistența unui lider coordonator al domeniului.
”Politicile publice nu au ținte și indicatori bine definiți și sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate, astfel că rezultatele implementării acestora pot fi oricând puse la îndoială. Politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă. Managementul programelor cu finanțare națională a fost unul deficitar în condițiile în care fundamentarea acestora nu a avut la bază criterii suficient de solide de selecție și prioritizare a proiectelor de investiții, se înregistrează suprapuneri și paralelisme între programe, numeroase deficiențe în implementare și, în final, se obțin rezultate sub așteptări. Acordarea finanțărilor în cadrul diferitelor programe se face pe baza unor criterii neunitare și care nu reflectă o viziune de consolidare strategică a sectorului, de realizare a țintelor de conformare și de operare în condiții de siguranță și eficientă a serviciilor”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
84% din populația rurală nu are canalizare
În România, la nivelul anului 2022, rata de conectare a populației la servicii de apă era de circa 75%, iar la servicii de canalizare in jur de 59%, fiind, de departe, cele mai scăzute niveluri dintre țările membre UE. În țările membre UE, rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă este de peste 94%, respectiv peste 81% la sisteme de canalizare, potrivit Curții de Conturi. Marea problemă privind accesul la apă și canalizare rămâne în mediul rural (59% din cetățenii din mediul rural nu au acces la sistemul public de apă, iar 84% nu au acces la canalizare). În ce privește serviciile de canalizare, doar 8 județe înregistrează un grad de conectare al populației de peste 70%, în timp ce o mare parte dintre acestea se situează la sub 50% (10 județe fiind cu doar puțin peste 30% grad de conectare la canalizare).