3 luni de șoc pentru sistemul energetic. Toate capacitățile de producție s-au dus în jos

În primele 3 luni ale acestui an, importurile de energie au crescut cu 109% față de aceeași perioadă a anului trecut, se arată într-un raport al Transelectrica. Și asta deoarece producția a scăzut de la 14,8 TWh, la 12,4 TWh. Toate capacitățile de producție din mixul energetic românesc au înregistrat scăderi în primul trimestru din 2025, cele mai importante fiind de la hidro, cu minus 1,7 TWh, și la regenerabile, cu 0,4 TWh. Cele mai mari creșteri la importuri s-au înregistrat pe interconexiunea cu Bulgaria, de unde am cumpărat cu 661 GWh mai mult ca anul trecut.

Raportul Transelectrica pe primul trimestru al acestui an arată o scădere ușoară a consumului intern net cu 0,5% și o reducere importantă a producției de 16%, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în T1 2025 o scădere de 28% față de aceeași perioadă din anul 2024, iar cele de import au înregistrat o creștere în procent de 109%.

În intervalul ianuarie – martie 2025, puterea instalată în centralele pe surse termo a înregistrat, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, o scădere ușoară cu aproximativ 0,03%, de la 5.477,4 MW instalați la 31 martie 2024, la 5.476 MW instalați la 31 martie 2025. La data de 01 februarie 2025, puterea instalată în instalațiile de stocare totaliza 234,7 MW, iar puterea instalată la prosumatori totaliza 2.442 MW. La data de 01 aprilie 2025, puterea brută instalată în SEN totaliza 19.016 MW, în creștere cu 697 MW față de 2024. Exportul a scăzut pe graniţa cu Bulgaria, Ungaria, Ucraina și a crescut pe granița cu Serbia și Moldova, iar importul a crescut pe granița cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina și a scăzut pe granița cu Moldova. Concret, comparativ cu intervalul ianuarie – martie 2024, fluxurile fizice de export au scăzut pe granița cu Bulgaria (-62% -920GWh), Ungaria (-55% -43GWh) și Ucraina (-70% -94GWh) și au crescut pe granița cu Serbia (+68% +96GWh) și Moldova (38% +251 GWh).

Dependenți de Bulgaria și Ungaria

Faţă de trimestrul I din anul 2024, s-a înregistrat o creștere de 96% a schimburilor comerciale la import și o scădere de 25% a energiei tranzitate, pe fondul unei hidraulicități mult mai scăzute comparativ cu anul trecut în această perioadă a anului şi în condițiile unui consum intern de energie electrică care nu a variat foarte mult față de perioada similară din 2024, cu excepția lunii februarie, când consumul a înregistrat o creștere la nivel SEN, susține Transelectrica. Astfel, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România a importat cu 478 GWh mai mult din Ungaria, cu 661 GWh mai mult din Bulgaria, cu 277 GWh mai mult din Serbia și cu 263 GWh mai mult din Ucraina.

”Eliminarea mecanismului MACEE, creșterea consumului şi temperaturile scăzute din luna februarie 2025, care au condus la creşterea importurilor în contextul unei producţii hidro mai scăzute, au condus la o creştere a preţurilor energiei pe pieţele pe termen scurt faţă de perioada similară a anului 2024. Astfel, preţul mediu al energiei achiziţionate de pe piețele pe termen scurt în perioada ianuarie – martie 2025 a fost de 741 lei/MWh, mai ridicat decât preţul anului T1 2024”, se precizează în raportul Transelectrica. Preţul PZU depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (secetă, precipitaţii, fenomene extreme) şi de preţurile de pe piaţa europeană. Totodată, Piaţa pentru Ziua Următoare este o piaţă imprevizibilă, cu un grad ridicat de volatilitate, preţurile putând să crească şi cu 30-40% în decurs de o săptămână. Preţul mediu net al energiei achiziţionate pe toate pieţele în T1 2025 a fost 612 lei/MWh, mai mare faţă de preţul din perioada similară a anului 2024, respectiv 436 lei/MWh, mai semnalează Transelectrica.

Regenerabilele mai așteaptă

Planul de dezvoltare al Companiei pentru următorii 10 ani include un program complex de investiții, care urmărește consolidarea securității energetice, digitalizarea și implementarea conceptului SMART GRID, ceea ce va genera, pe de o parte, creșterea capacității de integrare a energiei regenerabile în sistem și, pe de altă parte, creșterea capacității de interconexiune.

”În ceea ce privește capacitatea RET de a integra noi unități de producție din surse regenerabile, trebuie menționat potențialul eolian și solar al regiunilor Dobrogea (sud-estul țării) și Banat (sud-vestul țării). Aceste regiuni, deja congestionate, nu mai permit integrări de noi capacități, însă luând în considerare investițiile în curs de realizare precum și cele planificate doar pentru aceste două regiuni, până în 2027, vor fi aproximativ 5.000 de MW suplimentari disponibili. Astfel, Compania își propune pentru următorii 10 ani proiecte de investiții în valoare de aproape 2,7 miliarde de lei destinate integrării noilor unități de producție de energie din surse regenerabile, atât din Dobrogea și Moldova, cât și din alte zone”, se mai arată în raportul Transelectrica.