10 ani de influență a Chinei. Ce a realizat un miliard de dolari?

„Când dăruiești trandafiri altora, parfumul lor persistă pe mâna ta”, le-a spus Xi Jinping invitaților la cea de-a zecea aniversare  a Inițiativei  Belt and Road(BRI) la Beijing. „A-i ajuta pe alții înseamnă, de asemenea, a te ajuta pe tine însuți”.

Pentru Xi,  forumul de două zile pentru a sărbători inițiativa emblematică de infrastructură globală de un  miliard de dolari – cel mai mare program de dezvoltare multilaterală întreprins vreodată de o singură țară – a fost o șansă de a consolida și mai mult influența Chinei în întreaga lume în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, pe parcursul unui deceniu, inițiativa gigantului asiatic de a finanța și construi infrastructură în țări în mare parte mai sărace a atras un cor de critici. Numeroase proiecte au fost anulate, iar altele au dus la acumularea de datorii nesustenabile.

Capacitatea Chinei de a realiza proiecte mari de infrastructură nu a fost niciodată pusă la îndoială, subliniază Financial Times, dar întrebarea este dacă BRI a meritat costurile uriașe și dacă va putea continua să funcționeze la fel și în anii următori.

„BRI a servit mai multor scopuri”, spune Yunnan Chen, cercetător la ODI, un think-tank de afaceri publice. „A fost văzută ca o ofertă de bunuri publice din partea Chinei către lume și în special către țările în curs de dezvoltare, prin furnizarea de finanțare pentru infrastructură.”

Cu toate acestea, o recrudescență a dificultăților financiare în ultimii ani în mai multe țări beneficiare ale BRI a obligat Beijingul să cheltuiască sume uriașe. Acest lucru a ridicat temeri dacă nu cumva Beijingul, în ciuda întregii sale retorici de laudă a BRI, regândește în liniște întregul proiect.

Noile date compilate de compania de informații Janes arată că 40% dintre proiectele din Coridorul economic China-Pakistan (CPEC) – lăudat în iulie de Xi ca fiind „o navă amiral ” pentru întreaga BRI – au întâmpinat probleme, inclusiv corupție, depășiri de costuri și deficit de finanțare.

Dintr-un total de 966 de miliarde de dolari în tranzacțiile BRI între 2013 și jumătatea acestui an – o categorie care include toate proiectele de construcție, precum și investițiile realizate de companiile chineze în 152 de țări – aproximativ 10 % din tranzacții sunt clasificate „cu probleme”, potrivit datelor de la American Enterprise Institute.

Acolo unde proiectele au avut probleme, Beijingul s-a simțit adesea obligat să intervină drept „creditor de ultimă instanță” pentru a împiedica țările BRI să se prăbușească în crize de îndatorare.

Între 2019 și sfârșitul anului 2021, Beijingul a acordat împrumuturi de salvare în valoare de 104 miliarde de dolari – o cifră aproape la fel de mare ca împrumuturile de salvare acordate de China la nivel mondial în ultimele două decenii, conform unui studiu realizat de AidData, Banca Mondială, Harvard Kennedy School și Kiel Institute for the World Economy.

Toate aceste probleme au determinat o regândire fundamentală a modului de funcționare a BRI, dar rațiunea sa geostrategică inițială rămâne intactă. În cadrul forumului de la Beijing, Xi a promis 100 de miliarde de dolari pentru mai multe proiecte BRI.

În următorul deceniu, susține Chen Yongjun, profesor la Școala de Afaceri a Universității Renmin, BRI va pune mai mult accent pe dezvoltarea ecologică, sănătatea publică și economia digitală.

China va susține cauzele celor „trei inițiative globale” ale lui Xi – dezvoltare, securitate și civilizație. Acestea reprezintă un proiect pentru o ordine mondială alternativă care să sfideze sistemul condus de SUA de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.