De ce manelele exacerbeaza instinctul de agresivitate, ce trebuie sa ascultam in timp ce invatam si ce legatura are durerea cu muzica. Un studiu complex de muzicoterapie al unui psiholog roman pune in evidenta relatiile mai putin cunoscute dintre om si sunetul muzical.
Prof.dr. Ioan Bradu Iamandescu, autorul monografiei „Muzicoterapia receptiva” arata ca manelele, de pilda, sunt „foarte bune pentru exacerbarea instinctelor”, dar in special „exacerbeaza si instinctul de agresivitate, nu doar pe cel sexual, care e bun”. Tot el crede ca manelele activeaza organele „de la buric in jos”, in timp ce orice alt tip de muzica „de la buric in sus”. Asta, pentru ca efectul manelelor se datoreaza ritmului, iar ritmul stimuleaza instinctele. Psiholog si alergolog, Iamandescu este autorul primelor studii de muzicoterapie din Romania, prin care constata ca ascultarea muzicii are efecte benefice asupra noastra. Muzica stimuleaza emotiile, le rafineaza, iar armonia sunetelor dezvolta inteligenta. Una dintre cele mai complete compozitie, in opinia sa, este „Bolero” de Ravel.
Muzica se foloseste in ginecologie si stomatologie
Inca din antichitate muzica era folosita ca un remediu impotriva durerilor. De pilda, pentru zona afectata de lumbago se canta la flaut in dreptul locului dureros. Recent, un efect spectaculos de combatere a durerii s-a observat la femeile care faceau chiuretaj, muzica facand sa resimta mai putin durerea decat cele care luau calmante. Astazi muzica se foloseste foarte mult in ginecologie, stomatologie si chirurgie, iar o serie de terapeuti o folosesc pentru bolile de inima, in insomnii, astm, dementa sau alzheimer, scade glicemia. Se recomanda atat pacientilor, cat si persoanelor sanatoase, invatarea unui instrument sau participarea la coruri . Prin eliberarea de endorfine in creier, o ora de muzica poate ameliora durerea cu 20%, potrivit cercetarilor unei clinici din Cleveland. Orice tip de muzica are efect calmare a durerii, mai ales cea preferata, insa cel mai mare succes a avut cea clasica, compozitii de Mozart, Beethoven sau Wagner.
Beatles intareste memoria
Muzica simfonica si de camera activeaza 99% – 100% din scoarta cerebrala, au relevat cercetarile cu tomograful, spre deosebire de muzica usoara care activeaza in proprotie de 50%. Cea mai eficienta este muzica baroca, in timpul careia „neuronii capata un ritm de activitate ciclica” specifica „numai in cazul geniilor”, afirma Iamandescu. Muzica baroca imbunatateste memoria, fiind recomandata celor care invata. S-a constatat la persoanele care au ascultat in fundal, in timp ce invatau, muzica de Bach, Strauss, Telemann sau Handel au performante cu 40% mai mari la testele de memorie. Insa aceeasi influenta benefica o are si muzica moderna, cum sunt piese din repertoriul Beatles, Sting sau Vanghelis. Practic orice compozitie armonioasa este benefica organismului. „Induc calmul si starea de liniste si sunt indicate celor care dau semne de oboseala si stres”, spune si terapeutul Gheorghe Iovu.
Nu exista studii exacte care sa arate impactul muzicii asupra organismului celor care o interpreteaza, insa istoria dovedeste, cu mici exceptii, ca muzicienii traiesc mai mult. Dirijorul Herbert von Karajan a murit la 81 de ani, Arthur Rubinstein (decedat la 95 ani) la 94 de ani canta la pian. Violonistul spaniol Pablo Casals se stingea la 97 de ani, iar dirijorul roman Sergiu Celibidache, la 84 de ani. In concluzie, muzica stimuleaza imunitatea si cine are o imunitate mai buna traieste mai mult.
„David, luand harpa, canta si duhul cel rau se departa de el”
Istorisirea biblica despre regele Saul si David cuprinde o relatare depre puterea vindecatoare pe care muzica o avea asupra regelui Saul: „Iar cand duhul cel trimis de Dumnezeu era peste Saul, David, luand harpa, canta si lui Saul ii era mai usor si mai bine si duhul cel rau se departa de el. (Regi I; 16; 23)
Regele Filip al V-lea, tratat de un cantaret castrat
In 1737, regina Spaniei, Elisabetta Farnese l-a chemat la curte pe cel mai vestit cantaret al acelor vremuri, Farinelli, un celebru castrato, inzestrat cu o voce extraordinara. In epoca medievala, baieti cu voci foarte frumoase erau castrati in copilarie, pentru a impiedica schimbarea vocii la pubertate. Acestia aveau voci inalte, cu un timbru asemanator celui feminin, iar dintre ei se recrutau cei mai vestiti interpreti ai operelor baroce. Italianul Farinelli a fost cel mai faimos dintre acesti castrati. Misiunea lui la curtea Spaniei a fost aceea de a canta pentru regele Filip al V-lea, care suferea de o depresie grava. Renuntand pentru totdeauna la reprezentatiile in public, abandonandu-si cariera stralucita care il dusese pe marile scene ale Europei, Farinelli a devenit muzicianul curtii regale. In aceasta calitate, a organizat concerte nocturne si spectacole de opera, reinnoind cultura muzicala in Spania si aducand, se pare, multa alinare regelui, prin concertele private pe care i le oferea. O legenda spune ca el ar fi cantat, timp de 10 ani, pana la moartea lui Filip al V-lea, seara de seara, aceleasi patru bucati muzicale, cantecele preferate ale regelui.
Plantele nu-l suporta pe Hitler
Sunt cunoscute in toata lumea fermele in care muzica lui Mozart se aude in surdina din difuzoare au determinat vacutele sa dea lapte mai mult si de mai buna calitate. Plantele din sere, de asemenea, se dezvolta mai frumos intr-un ambient muzical adecvat. Pe de alta parte, un discurs al lui Hitler le chirceste si le ofileste.
