Seful BCE, Mario Draghi a prezentat recent planul sau referitor la ce ar trebui sa se intample in perioada urmatoare in Europa, pentru a pune capat crizei din zona euro. Printre masuri se remarca introducerea eurobondurilor, unificarea datoriilor suverane si infiintarea Statelor Unite ale Europei.
Analistii economici de la Business Insider considera ca, avand in vedere rolul BCE in contracararea efectelor crizei, planul lui Draghi ar urma sa fie acceptat de toate statele UE. Cererile lui Draghi reprezinta doar cativa dintre pasii pe care liderii europeni trebuie sa-i faca pe termen mediu, pentru a mentine uniunea monetara pe linia de plutire. In functie de evenimentele care vor urma, am putea asista la noi restructurarri ale datoriilor suverane, dar si la acordarea de ajutoare financiare de urgenta pentru state membre ale zonei euro intrate in faliment.
Iata care ar fi pasii de urmat:
1. Despagubirea echitabila a investitorilor
Institutiile europene, cum este si BCE, au cumparat obligatiuni de stat de la tari precum Grecia, Irlanda, Portugalia si chiar si de la Spania si Italia, pentru a le mentine costurile de imprumut la cote reduse. Aceste institutii nu au acceptat pierderi cand Grecia si-a restructurat datoria in martie, ceea ce a constituit un semnal pentru investitori ca acesti creditori oficiali au devenit de facto detinatori principali de obligatiuni (fiind primii la primirea banilor de la datornici), in vreme ce restul investitorilor privati accepta pozitia secundara (platiti la urma sau chiar deloc). Acest fapt ii descurajeaza pe investitorii privati sa mai cumpere noi obligatiuni de stat de la tari care pot intra in faliment, deci trebuie sa se instituie o despagubire echitabila.
2. Returnarea datoriilor suverane
Draghi cere finalizarea planurilor pentru accesarea ajutoarelor banesti prin Facilitatea europeana de stabilitate financiara si Mecanismul european de stabilitate (MES) , in scopul rambursarii datoriilor suverane.
BCE nu doreste sa ramana singura institutie care „cumpara” datorii suverane si se asteapta ca si statele memebre UE sa se alature acestui efort financiar. Ambele fonduri de urgenta sunt autorizate sa cumpere obligatiuni de stat, dar statele din nordul Europei se opun cumpararii de titluri de stat ale tarilor din sudul zonei euro. Cu toate acestea, este important ca toate statele membre sa cada de acord asupra MES ca fiind viitorul fond unic pentru acordarea ajutoarelor financiare de urgenta pentru statele falimentare.
3. Acordarea unui nou ajutor financiar pentru Grecia
Grecia, prima economie din Europa care a intrat in faliment in ultimii 60 de ani, si-a restructurat datoria in martie 2012. Investitorii privesc cu neincredere spre autoritatile elene, care nu pare a fi in stare sa plateasca datoria de peste 350 de miliarde de euro. In aceste conditii, este aproape inevitabila o noua restructurare a datoriei, una prin care si creditorii oficiali sa accepte pierderi. Acesta ar putea fi un semnal pozitiv si pentru investitorii privati, care nu vor suferi astfel pierderi disproportionate, in cazul restructurarii datoriei altor state membre ale zonei euro.
4. BCE va reincepe cumpararea de bonduri de stat
Aceasta operatiune va avea ca efect cresterea cererii pentru obligatiunilor, ceea ce va duce costurile lor in jos, iar statele se vor putea imprumuta mai ieftin. Acest lucru va reda increderea investitorilor in bondurile europene.
5. Crearea unei autoritati bancare europene
Lideri UE au decis inca din luna iunie crearea unei autoritati bancare europene, pentru a coordona recapitalizarea bancilor si a degreva institutiile financiare de investitiile nesustenabile. Daca va fi suficient de puternica, infiintarea acestei autoritati va reporezenta primul pas spre „divortul” dintre datoriile suverane si sistemul lor bancar de care depind si spre crearea unui guvern european central.
6. Instituirea unui sistem de garantare a depozitelor
Urmatorul pas pentru aceasta autoritate bancara va fi o schema de garantare a depozitelor care va constitui un suport european centralizat pentru depozitele din bancile falimentare. Acesta este, de altfel, urmatorul pas de separare a sistemului bancar de guverne si va relansa dorinta investitorilor strtaini sa imprumute bani Europei. Acesta este si un pas important pentru stimularea cresterii economice in statele europene.
7. BCE va anunta planurile sale privind obligatiunile de stat
Cand se va constata ca liderii UE au luat suficiente masuri de reforma, BCE ar putea anunta planuri prin care sa reduca diferenta dintre costurile de imprumut ale Italiei si Spaniei, pe de o parte, si cele ale Germaniei si Frantei, pe de alta parte. Pe termen lung, aceasta ar permite conectarea tarilor de la periferia zonei euro cu cele din centrul UE.
8. Introducerea unor euroobligatiuni comune
Implementarea eurobondurilor ramane un plan controversat, a carui aplicare va dura ani buni de acum inainte. Planul BCE de a mentine randamentele bondurilor la niveluri similare pentru tari diferite va tempera aversiunea tarilor nordice ale UE pentru mutualizarea (unificarea la nivel european a) datoriilor suverane. Pasul urmator ar trebui sa fie mutualizarea clara a cel putin unora dintre datoriile suverane, astfel ca un stat precum Germania, de pilda, sa poata sustine o economie mai slaba, ca a Portugaliei, de exemplu.
9. Uniunea politica
Piesa finala in puzzle-ul european este uniunea politica, completata de una fiscala, ceea ce ar permite zonei euro sa functioneze ca un stat federal, aproximativ ca SUA. In acest caz, tarile europene trebuie sa renunte la o parte din suveranitate, insa acest demers – Statele Unite ale Europei – ramane „un pod prea inderpartat”.
