Sub soarele arzător al Mării Adriatice, viața aproape că s-a oprit în capitala Muntenegrului, Podgorica, la sfârșitul lunii iunie. Mașinile și autobuzele au rămas blocate în timp ce semafoarele s-au stins, internetul s-a prăbușit, iar alarmele de securitate au sunat ca reacție la o pierdere bruscă a alimentării cu energie electrică.
„După o oră fără electricitate, am fost în pragul panicii pentru că devenise insuportabil”, a declarat Drago Martinovic, un ofițer de poliție pensionat. Potrivit Bloomberg, vestea proastă pentru Martinovic și pentru sute de milioane de oameni din întreaga lume este că riscul întreruperilor este din ce în ce mai mare.
Verile tot mai călduroase înseamnă creșteri ale cererii de răcire. Modernizarea infrastructurii energetice nu a ținut pasul.
Imaginea perturbărilor viitoare
Provocată de o creștere a consumului și de instabilitatea legăturilor de aprovizionare, pana de curent din Muntenegru a scos din funcțiune rețelele țărilor vecine. Incidentul din Balcani s-a repetat în întreaga lume.
Milioane de gospodării din Houston au suferit pene de curent în urma uraganului Beryl de săptămâna trecută, pierzând aerul condiționat în timp ce căldura sufocantă a urmat furtunii. Afectate de economiile emergente și dezvoltate, întreruperile de curent din Ecuador până în India din ultimele săptămâni oferă o imagine a perturbărilor viitoare.
„Întregul sistem energetic a fost construit și proiectat într-o eră climatică și acum i se cere să funcționeze într-o eră climatică diferită”, spune Michael Webber, profesor la Universitatea din Texas, Austin. „Aceasta înseamnă doar că mai multe lucruri pot merge prost”.
Extinderea rețelei de electricitate va costa aproximativ 24.100 de miliarde de dolari până în 2050, depășind investițiile necesare în capacitatea de energie regenerabilă. Din cauza suprafețelor lor întinse și a consumului ridicat de energie, SUA și China se confruntă cu cele mai mari facturi, dar nicio țară nu este scutită.
Când apar cele mai multe pene de curent
Cele mai multe pene de curent apar atunci când o mare parte din cerere sau ofertă se activează sau se dezactivează brusc. Pagubele provocate de furtuni, o explozie de energie regenerabilă sau creșteri ale consumului pot provoca întreruperi atunci când rețeaua nu este suficient de rezistentă.
„Pe măsură ce temperaturile și accesul la aer condiționat cresc, rețeaua va fi supusă unei presiuni mai mari”, a precizat Felicia Aminoff, analist la Blommberg NEF. „Am observat deja o creștere a cererii maxime de vară în anumite țări europene, precum și în Orientul Mijlociu.”
În Kuweit, locuitorii uneia dintre cele mai bogate țări din lume au fost nevoiți să suporte întreruperi continue în luna iunie. Operatorii de rețea au oprit în mod deliberat părți ale rețelei pentru a preveni o pană totală de curent, în timp ce centralele electrice se străduiau să facă față unei creșteri a cererii atunci când temperaturile au depășit 50 de grade Celsius.
În Ecuador, pasagerii metroului au fost nevoiți să abandoneze trenurile blocate și să meargă pe jos spre stații prin tunelurile subterane neiluminate, după cea mai gravă pană din ultimele două decenii din țara sud-americană, în luna iunie.
În Mexic, penele de curent au devenit din ce în ce mai frecvente pe măsură ce verile devin mai calde și mai uscate, iar o economie în plină expansiune împinge rețelele electrice la limită.
Temperaturile ridicate pot cauza supraîncălzirea transformatoarelor, ducând la avarii și la creșterea riscului de incendii.
John Pettigrew, directorul National Grid din Regatul Unit, a făcut un apel la o „super rețea” de electricitate – una cu tensiune și mai mare care să conecteze țările.