În timp ce Franța se aliniază cu Dassault, guvernanța proiectului comun cu Germania și Spania se blochează, iar Parisul pune pe masă un proiect național de dezvoltare a avionului de vânătoare, cu implicații majore pentru apărarea și armamentul european.
Din 2017, proiectul franco-germano-spaniol SCAF (Sistemul de luptă aeriană a viitorului) se confruntă cu dificultăți, adică „cine decide ce” în ceea ce privește nucleul sistemului, potrivit Armees. Franța avertizează acum că va dezvolta „singură” avionul de vânătoare dacă guvernanța nu evoluează, un mesaj adresat Berlinului și Madridului.
SCAF este structurat pe piloni, însă NGF – avionul cu pilot – concentrează tensiunile: Dassault revendică un rol de conducător mai strict, în timp ce Airbus susține o împărțire colegială cu Germania și Spania.
Astfel, deciziile se diluează, proiectul încetinește, iar arbitrajele tehnice cruciale se lovesc de un mecanism cu trei blocaje, în timp ce presiunea operațională asupra apărării crește.
„Dacă nu se ajunge la un acord privind reorganizarea programului, Franța va fi capabilă să construiască singură un avion de vânătoare, ceea ce nu înseamnă că va fi exclusiv francez, a declarat un oficial francez, citat de AFP.
„Știm să facem totul de la A la Z; am demonstrat acest lucru de peste 70 de ani”, afirmă Eric Trappier, directorul executiv al Dassault Aviation.
Linia politică franceză s-a înăsprit, deoarece SCAF are o pondere importantă și necesită alegeri rapide. Pe de o parte, valoarea totală a proiectului se apropie de 100 de miliarde de euro, iar termenul de punere în funcțiune este prevăzut pentru 2040, când ar trebui să fie înlocuite avioanele Rafale(Franța) și Eurofighter Typhoon(Germania și Spania); pe de altă parte, partenerii recunosc că trebuie să se decidă asupra „fazei 2” și a unui pre-prototip până în 2029 pentru a menține credibilitatea.
Primul scenariu pentru SCAF, susținut de Franța, constă în reorganizarea guvernanței, încredințând în mod clar NGF companiei Dassault, lăsând Airbus un perimetru de responsabilități în ceea ce privește alți piloni, pentru a accelera dezvoltarea avionului și a armamentului asociat.
Al doilea scenariu presupune o bifurcație: Franța ar conduce „singură” avionul de vânătoare, deschizând în același timp cooperări specifice cu Germania și Spania, evitând o duplicare costisitoare a armamentului. Totuși, alternativa „solo” rămâne o pârghie de negociere influentă.