AcasăDIVERSEUnde se duc toți banii din finanțarea climatică?

Unde se duc toți banii din finanțarea climatică?

Deocamdată nicăieri: guvernele bogate au promis 100 de miliarde de dolari pentru a ajuta țările mai sărace să reducă emisiile. Dar nu există un acord cu privire la modul de cheltuire a fondurilor.

Finanțarea se conturează a fi o problemă la summitul climatic COP26 de la Glasgow, o conferință cu discursuri pompoase și, de asemenea, plină de promisiuni.

Ținta de 100 de miliarde USD este un test acid pentru a stabili dacă țările bogate sunt sincere în abordarea schimbărilor climatice, comentează Financial Times.

Când premierul indian Narendra Modi a promis că țara sa va atinge emisiile nete zero până în 2050(mai curând spre 2070, consideră analiștii) a existat o cerere atașată: un miliard de dolari în finanțari pentru țările în curs de dezvoltare.

În 2009, națiunile bogate au anunțat că vor trimite cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an în finanțare pentru climă către țările sărace, “până în 2020”. Dar săptămâna trecută, în ajunul COP26, acești donatori au recunoscut că au ratat această țintă și se așteaptă să o atingă în 2023.

Pe scurt, toată lumea este de acord că ar trebui să existe mai mulți bani pentru finanțarea climatică. Dar aici se termină consensul.

Nu se vede o  înțelegere cu privire la modul în care să fie cheltuite aceste miliarde și  există chiar o dispută cu privire la înțelesul concret al noțiunii de  finanțare climatică. Depinde de interese.

Realitatea este că la toate cele 25 de  COP-uri(Conference of the Parties)organizate anterior(prima conferință a avut loc la Berlin, în 1995) s-a bătut pasul pe loc. După 25 de ani de eșecuri consecutive, ce mai poate dovedi COP26

Bancherii și “Net Zero”

„Net Zero” a devenit rapid parte a lexicului de pe Wall Street și în City of London, dar nu există un acord cu privire la ceea ce înseamnă, punând bazele pentru denaturare și confuzie.

Dar asta convine bancherilor: spre deosebire de companii, cea mai mare parte a contribuției băncilor la schimbările climatice nu provine din operațiunile lor, ci din finanțarea pe care o oferă.

Oferind sprijin financiar întreprinderilor poluante, băncile, administratorii de active și asigurătorii sunt marii factori care contribuie la încălzirea globală.

Bancherii centrali dețin cheia uneia dintre cele mai importante pârghii în lupta împotriva schimbărilor climatice: banii. Dar nu au miros. Rămâne de văzut pe ce parte a baricadei se vor situa.

„Puneți corporatiștii la lucru”

Este îndemnul magnatului Michael Bloomberg, care susține că accentuarea adoptării energiei curate și a altor infrastructuri durabile suficient de rapid pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice va necesita noi investiții în valoare de 100 de trilioane de dolari! Și toți acești bani ar trebui să vină din sectorul privat.

Când Regatul Unit și-a asumat președinția COP în parteneriat cu Italia în urmă cu aproximativ 18 luni, 5 trilioane de dolari din active financiare private au fost angajate la Zero Net.

Acum, peste 450 de instituții financiare importante din 45 de țări, care controlează active de peste 130 de trilioane de dolari, s-au alăturat Glasgow Financial Alliance for Net Zero sau GFANZ –  standardul de aur pentru angajamentele climatice – “ cea mai bună oportunitate de a obține rapid ambiție credibilă și ridicată în sectorul financiar”, consideră Bloomberg. Și aici rămâne de văzut cine profită de alarmismul climatic.

author avatar
Radu Jacotă
300 afisari

1 COMENTARIU

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger