Un tandem istoric: cinematograful și automobilul. De la Laurel și Hardy la Mad Max

Automobilul și cinematograful s-au născut în același timp, chiar la sfârșitul secolului al XIX-lea, și de atunci nu au încetat să meargă mână în mână, la bine și la rău.

Progresul a fost rapid, iar automobilul a devenit treptat o parte a societății la fel de importantă ca și cinematograful mut.

În mod logic, cele două industrii s-au unit pentru a străluci în ochii publicului. În 1903, a fost lansat un  film, produs și regizat de o femeie, Alice Guy, și distribuit de noua companie înființată de Léon Gaumont, un pionier al cinematografiei: „Enlèvement en automobile et mariage précipité”, o poveste romantică în care mașina joacă un rol central.

Industria cinematografică, care se dezvolta în special în Statele Unite, la fel ca și industria auto, s-a interesat în mod firesc.

Succesul extraordinar al modelului Ford T a fost amplificat de aparițiile mașinii în numeroase filme, cum ar fi popularul „Laurel și Hardy”, notează Automobile Magazine. După Primul Război Mondial și până la cel de-al Doilea Război Mondial, au existat nenumărate filme în care mașina a împărțit lumina reflectoarelor cu actori populari. „L’Homme à l’Hispano” (1926), de Julien Duvivier, și „Le Schpountz” (1938), de Marcel Pagnol, sunt doar două exemple.

Și actorii au cumpărat mașini luxoase în care să fie fotografiați. Isotta-Fraschini(Rudolf Valentino),  Duesenberg(Clark Gable), Bugatti(Maurice Chevalier),  Delahaye( Danielle Darrieux). Până la cel de-al Doilea Război Mondial, mașina în cinematografie a fost în principal un semn exterior de bogăție și succes; uneori a fost subiectul unor gaguri, ca în filmele lui Chaplin sau Buster Keaton.

În anii ’50, automobilul a devenit o parte integrantă a fiecărui gen. Fie că era un simbol al succesului social, un mijloc de evadare, un vehicul al polițiștilor sau al gangsterilor, sau un instrument de revoltă (filmele cu James Dean, care a murit într-un accident la volanul Porsche-ului său 550 Spyder în 1955), mașinile erau peste tot. În SUA, numeroase filme despre cursele de mașini prezintă tineri rebeli și dornici de viteză.

În deceniul următor, s-a pus un accent și mai mare pe mașină, care a devenit un element cheie în personalitatea eroului. Serialul Route 66 (1960-1964)  prezenta doi prieteni care călătoreau în jurul Statelor Unite cu Chevrolet Corvette-ul lor.

Cel de-al treilea film James Bond, „Goldfinger”, a fost lansat în 1964. Deși în primele două au apărut mașini ale lui 007, în special un Sunbeam Alpine, apariția lui Aston-Martin DB5 a fost cea care a creat mitul și a asociat pentru totdeauna marca britanică cu celebrul agent secret.

În Franța, regizorul Claude Lelouch a făcut din Ford Mustang unul dintre elementele principale ale filmului său „Un homme et une femme” (1966), care a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes.

Mustangul a devenit din nou, dar de data aceasta în Statele Unite, un clasic cult cu Steve McQueen în „Bullitt” (1968).

Ford avea să se bazeze pe acest succes, lansând mai multe modele Mustang Bullitt de-a lungul generațiilor. În altă ordine de idei, în același an a apărut VW Beetle, în „Un amour de coccinelle” (1968), adevărata vedetă a acestei saga, care avea să aibă opt episoade pe marele ecran.

Unul dintre primele filme despre cursele de mașini a fost „Grand Prix” (1966), de John Frankenheimer, la care au participat chiar piloți de Formula 1.

La televiziune, britanicii au fost cei care au folosit cel mai mult mașini, cu „Omul invizibil” (1959) și Austin Healey-ul său, „The Saint” (1962) și Volvo P1800, „Bowler hat and leather boots” (1962) cu Lotus Elan al Emmei Peal (Diana Rigg) și „The Prisoner” (1967).

De asemenea, “Inspectorul Columbo” și Peugeot-ul său 403 decapotabil au făcut furori în seriale difuzate între 1968 și 2003.

Filme precum „Duel” (1971) al lui Steven Spielberg și „Mad Max” (1979) al lui George Miller deschiseseră calea scenariilor dramatice, conferind mașinii un caracter mai agresiv, chiar anxios.

Din 1946, au fost realizate 500 de filme cu mașini, 150 de urmăriri de mașini și 100 de filme de curse auto, fără a mai vorbi de zecile de mii lungmetraje și seriale în care apar mașini sau camioane.