Supercomputerul, viitorul urbanismului

Peste cinci ani, structura orașelor europene nu va fi decisă în primăriile locale, ci într-o capelă din secolul al XIX-lea dintr-un cartier din Barcelona.

Torre Girona găzduiește supercomputerul MareNostrum – unul dintre cele mai puternice procesoare de date din lume –  care analizează deja cu sârg modul în care poate fi îmbunătățită planificarea urbană în oraș.

„Folosim supercomputerul pentru a ne asigura că procesul de planificare urbană nu se bazează doar pe idei inteligente și bune intenții, ci pe date care ne permit să anticipăm efectele pe termen lung, a declarat pentru Politico viceprimarul Barcelonei, Laia Bonet.

Geamănul digital

În cadrul unui proiect-pilot lansat împreună cu orașul italian Bologna la începutul acestui an, Barcelona a creat o replică a sa pe bază de date – un geamăn digital – unde poate testa potențiale proiecte de planificare urbană.

Popularele superilles sau „superblocuri” din Barcelona sunt un exemplu perfect de proiect urban care ar fi putut beneficia de modelarea datelor în etapele de planificare.

Din 2014, orașul a creat mini-cartiere în care traficul de tranzit și parcările pe stradă sunt aproape interzise, cu scopul de a stabili o „rețea de centre verzi și piețe în care pietonii au prioritate”.

Superblocurile au fost, de asemenea, prezentate ca o modalitate de a contribui la combaterea poluării aerului, care este direct responsabilă pentru peste 1.000 de decese în Barcelona în fiecare an.

Barcelona folosește în prezent acest program pentru a analiza modul în care se poate apropia de conceptul popular al orașului de 15 minute, care propune ca oamenii să aibă acces la toate serviciile de care au nevoie la 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta de la domiciliu.

Folosit pentru prima dată de NASA în 2010 pentru a îmbunătăți un model de simulare a unei nave spațiale, conceptul de geamăn digital a fost utilizat și de sectorul sănătății pentru a dezvolta tratamente pentru pacienții cardiaci și de industria energetică pentru a optimiza funcționarea centralelor electrice.

Dar abordarea nu este universal populară: criticii susțin că duce la o încredere nejustificată de infailibilitate datelor și tehnologiei și ar trebui să fie utilizată cu prudență.

Însă planificatorii urbani susțin că acest instrument permite o mai mare transparență și o mai mare implicare din partea locuitorilor.

Programul de la Barcelona utilizează tehnologia OpenStreetMap, cu acces liber, ceea ce este în conformitate cu principiul susținut de UE al științei cetățenești, care încurajează participarea largă la cercetare.

Bonet a argumentat că acest sistem este, de asemenea, cel mai eficient instrument de care dispun orașele în încercarea de a face schimbările radicale necesare pentru a face față unor provocări urgente.