Războiul declarat de fermierii români rachetelor antigrindină, pe motiv că au oprit ploaia și au provocat o secetă pedologică fără precedent, este susținut și de studii ample. Unul dintre acestea, efectuat pe o perioadă de aproape 40 de ani, arată că aceste rachete accelerează, de fapt, grindina. Județul Prahova a reușit să obțină un ordin de suspendare a rachetelor, având ca rezultat imediat căderea de precipitații curate, dar, pentru că sunt multe interese la mijloc, se fac presiuni pentru anularea acestuia.
Imediat după oprirea rachetelor antigrindină în Prahova, printr-un ordin semnat de ministrul Agriculturii, în județ a început să plouă intens, după o secetă prelungită, chiar dacă prognozele meteo nu anunțau urmă de precipitații. În schimb, suspendarea programului a început să fie contestată din diverse direcții, care nu au legătură cu fermierii din Prahova.
Cei mai vocali sunt viticultorii, deși seceta i-a afectat și pe ei, când viile au început să se usuce. O altă organizație agricolă, care nu reprezintă nicidecum majoritatea fermierilor prahoveni, a început și ea să combată puternic ordinul. Însă cea mai neașteptată intervenție, de la o conferință a secetei, a venit de la Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, și președinte al Academiei de Științe Agricole, care s-a poziționat în apărarea rachetelor, care, în opinia sa, ar asigura securitatea alimentară internă, dar și internațională. Mai mult, acesta a afirmat că cei care cer stoparea rachetelor antigrindină ar trebui să plătească pagubele provocate de grindină.
Activarea suspectă a unor organizații și băgarea la înaintare a unui nume sonore arată o panică generală a autorităților, care se tem că programul antigrindină se va închide peste tot în țară, mai ales că tot mai mulți fermieri cer acest lucru. Paradoxul rachetelor antigrindină este că autoritățile spun că îi protejează pe fermieri și că ”ucid” norii din generozitate, ca să le facă un bine. Dacă fermierii nu le vor, de ce insistă să se facă ”bine” cu forța?
Înverșunare maximă
Discursul public din ultima vreme seamănă cu cel din pandemie, în care ni se spunea sub toate formele și pe toate canalele că cei care nu se vaccinează nu cred în știință. Mai exact, fermierii ăia care nu mai vor rachete nu cred în știință, fiind lipsiți de educație înaltă și că autoritățile știu mai bine decât ei ce trebuie făcut. Fluturând stindardul științei, aceleași autorități refuză să ia în seamă studii esențiale care s-au făcut asupra rachetelor antigrindină și care au concluzionat că sunt dăunătoare.
Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România –filiala Prahova, Adrian Mocanu, ne spune că, în comunele din județ, dacă strigi pe stradă că ești de la Antigrindină, nu mai ieși viu de acolo, atât de înverșunați sunt oamenii. ”Starea de spirit este să se ducă peste ăia cu rachetele antigrindină și să-i demoleze cu totul. Oamenii sunt convinși de nenorocirile astea de mult timp. De când trag cu rachete nu li se mai face nicio cultură. Autoritățile nu au făcut niciun studiu de impact în care să demonstreze că opresc grindina și nu reduc ploaia. Că sunt, la ora actuală, nenumărate studii serioase care demonstrează contrariul, din SUA, Argentina și, mai aproape de noi, în Republica Moldova, precum și în statele dezvoltate din Europa. Și vorbim despre studii făcute pe perioade lungi de timp”, ne-a declarat Adrian Mocanu, președintele LAPAR Prahova.
Crește rata de incidență
Un studiu efectuat în Republica Moldova, pe perioada 1967-2015, de un grup de cercetători din mai multe țări, a arătat că rachetele antigrindină accelerează, de fapt, căderea grindinii, Pe lângă acest lucru, rachetele afectează și mediul.
”În ciuda așteptărilor și a afirmațiilor anterioare, rezultatele cercetării arată că activitatea de suprimare a grindinei în Moldova duce la creșterea ratei de incidență a grindinii. Rachetele conduc și la o poluare sporită a mediu prin componentele active antigrindină din ariile protejate. Având în vedere efectele controversate și lipsa de estimări fiabile ale beneficiilor economice, investiții suplimentare pentru dezvoltarea programelor operaționale antigrindină nu sunt recomandate”, se arată în studiu.