Curtea de Conturi a UE cere extinderea sistemului ”plătește pentru câte deșeuri arunci” și la gospodăriile din România, pe lângă majorarea taxelor de depozitare a gunoaielor. Instituția mai arată că nivelul scăzut al taxei de depozitare încurajează transferurilor ilegale de deșeuri din alte țări. Pe de altă parte, raportul semnalează eșecul reciclării în întreaga Uniune, dat fiind creșterea costurilor și lipsa de cerere în UE.
Raportul special al Curții de Conturi Europene: Gestionarea deșeurilor municipale, în care a fost auditată și România, arată probleme grave în majoritatea statelor UE. Investițiile costisitoare și eșecul reciclării fac ca aproape nicio țară din Uniune să nu poată respecta legislația dură impusă de Comisia Europeană în acest domeniu. În ce privește România, deși generează cea mai redusă cantitate de deșeuri pe cap de locuitor din UE, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a cerut extinderea sistemului ”plătește pentru cât gunoi arunci” și la populație.
”Pentru a aplica în integralitate principiul <<poluatorul plătește>>, tariful pentru deșeuri ar trebui să se bazeze pe greutatea sau pe volumul deșeurilor generate. Cu alte cuvinte, tariful ar trebui să respecte principiul <<plătește pentru cât arunci>>. Cu toate acestea, costurile excesiv de ridicate pot determina apariția unor practici de eliminare ilegală a deșeurilor”, susține CCE.
În ce privește taxa de depozitare a deșeurilor, deși între 2023 și 2024, a crescut cu 100 %, ajungând la 160 de lei (aproximativ 32 de euro pe tonă), Curtea cere majorarea acesteia la nivelul celorlalte state europene, dat fiind că nivelul scăzut al taxei de depozitare din România contribuie la problema transferurilor ilegale de deșeuri din alte țări.
Probleme cu reciclarea
Operatorii stațiilor de tratare a deșeurilor din Polonia și din România au raportat existența unei penurii a instalațiilor de reciclare care achiziționează materialele recuperate, susține Curtea de Conturi a UE. În plus, operatorii au avertizat că mai multe instalații de reciclare fie își reduc capacitatea, fie se închid. Această penurie contribuie la scăderea prețurilor și face necesar transportul materialelor reciclabile pe distanțe mai mari, de 600 km-900 km.
În ceea ce privește cererea, Regulamentul din 2022 privind materialele din plastic reciclate precizează că materialele plastice reciclate care intră în contact cu produsele alimentare trebuie să provină din deșeuri de plastic colectate separat sau să fie colectate printr-un sistem care să asigure lipsa contaminării. Acest lucru reduce posibilitățile de utilizare a materialelor plastice reciclate.
Se caută plastic virgin
Dacă aluminiul și PET-urile primesc prețuri ridicate de la reciclatori (de exemplu, peste 1.000 de euro/tonă pentru aluminiu), prețurile pentru alte materiale, cum ar fi sticla și uneori hârtia, au fost scăzute sau chiar apropiate de zero. Sticla este un material greu, în cazul căruia costurile de transport reprezintă o parte considerabilă din costurile totale în comerțul cu deșeuri de sticlă.
În plus, operatorii au remarcat că vânzarea foliei din plastic este dificilă: reciclatoriile cereau uneori bani pentru a o prelua de la ei sau operatorii plăteau uneori fabricile de ciment pentru a o folosi pe post de combustibil. Potrivit raportului CCE, unele facilități existente – în special cele care se ocupă de reciclarea materialelor plastice – riscă să fie închise din cauza creșterii costurilor, a lipsei de cerere în UE pentru produsele lor și a importurilor de plastic reciclat și virgin mai ieftine din afara UE.