„Simplu, practic, ieftin”: cum plasticul de unică folosință rămâne omniprezent în întreaga lume

În fiecare an, 400 de milioane de tone de deșeuri din plastic se acumulează la nivel global.

 Negociatorii speră să ajungă la un prim tratat împotriva poluării cu plastic în acest an, dar în cinci orașe din țări  foarte diferite, AFP a constatat că plasticul de unică folosință rămâne extrem de popular ca o alegere ieftină și convenabilă.

Bangkok

Pe o stradă din Bangkok străjuită de vânzători ambulanți, clienții stau la coadă pentru faimoasele delicatese tradiționale Maliwan.

Prăjituri aburinde sunt așezate în pungi de plastic transparente, alături de rânduri de budincă de taro în cutii de plastic. Această mică afacere, înființată în urmă cu 40 de ani, utilizează zilnic cel puțin două kilograme de plastic de unică folosință.

„Plasticul este simplu, practic și ieftin”, spune Watchararas Tamrongpattarakit, un negustor în vârstă de 44 de ani. Thailanda a început să restricționeze materialele plastice de unică folosință înainte de pandemia Covid, cerând marilor retaileri să nu mai distribuie pungi gratuite.

Dar această politică a rămas în mare parte nerespectată, iar vânzătorii ambulanți de alimente au adoptat-o cu greu.

Thailanda produce anual două milioane de tone de deșeuri din plastic. Banca Mondială estimează că 11% din aceste deșeuri nu sunt colectate.

Lagos

Lagos este cel mai mare oraș din Nigeria și cea mai populată zonă urbană de pe continentul african. În piața Obalende, pungi goale de apă sunt împrăștiate pe jos.

Două  de 500 ml se vând între 50 și 250 de naira (2-13 eurocenți), față de 250 până la 300 de naira pentru o sticlă de 750 ml.

De la introducerea lor în anii 1990, au devenit un poluant major în mare parte din Africa, dar rămân populare pentru băut, gătit și spălat. Mulți oameni nu își permit să cumpere apă îmbuteliată. Organizația Națiunilor Unite estimează că până la 60 de milioane de pungi de apă sunt aruncate în fiecare zi în Nigeria.

Rio

În fiecare zi, vânzătorii străbat plajele din Rio de Janeiro, Brazilia, purtând recipiente metalice pline cu mate. Băutura rece, infuzată cu suc de fructe, este distribuită în pahare de plastic celor care stau la soare.  

„Consumul de mate face parte din cultura orașului Rio de Janeiro”, spune Arthur Jorge da Silva, 47 de ani, aflat în căutare de clienți.

În 2019, Brazilia a fost clasată pe locul patru în topul celor mai mari producători de deșeuri din plastic. Coșurile de gunoi de pe plajele din Rio primesc 130 de tone de deșeuri pe zi, dar plasticul nu este sortat  și doar 3% din deșeuri sunt reciclate în fiecare an.

Paris

În Franța, paharele, paiele și furculițele din plastic au dispărut aproape complet, dar un obiect rezistă: punga.

La piața Aligre din Paris, cele aproximativ douăzeci de standuri au aceeași configurație: fructe, legume și o mulțime de pungi de plastic.

Deși pungile de plastic de unică folosință sunt interzise din 2016, cele reutilizabile (fabricate din plastic puțin mai rezistent), „biosurse” sau compostabile pot fi distribuite în continuare. Cei care se aprovizionează din Marche Aligre consideră că pungile de hârtie nu sunt la fel de practice ca cele din plastic.

Dubai

La restaurantul Allo Beirut din Dubai, containerele de plastic sunt stivuite, așteptând să fie umplute și livrate în tot orașul.

„Primim peste 1 200 de comenzi pe zi”, a declarat Mohammed Chanane, care se ocupă de livrări, adăugând că folosește «cutii de plastic pentru că sunt mai etanșe și păstrează mai bine alimentele».

Emiratele Arabe Unite  au unul dintre cele mai mari volume de deșeuri pe cap de locuitor din lume, iar plasticul de unică folosință reprezintă 40 % din tot plasticul utilizat în țară.