Îndepărtarea la nivel mondial a banilor ușori este pe cale să se accelereze pe măsură ce un blitz pandemic de achiziții de obligațiuni de către băncile centrale se schimbă, amenințând cu un nou șoc pentru economiile și piețele financiare ale lumii.
Bloomberg Economics estimează că factorii de decizie financiară din țările G7 își vor reduce bilanțurile cu aproximativ 410 miliarde de dolari în restul anului 2022. Este o schimbare radicală față de anul trecut, când au adăugat 2.800 de miliarde de dolari – ducând expansiunea totală la peste 8.000 de miliarde de dolari de la sosirea Covid-19.
Acest val de sprijin monetar a ajutat la susținerea economiilor și a prețurilor activelor în timpul unei crize pandemice.
Băncile centrale îl retrag – cu întârziere, în opinia unor critici – în timp ce inflația urcă la maxime de mai multe decenii.
Dublul impact al reducerii bilanțurilor și al creșterii ratelor dobânzilor se adaugă la o provocare fără precedent pentru o economie globală deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de China.
Noua politică, cunoscută sub numele de înăsprire cantitativă, la care băncile centrale au recurs în timpul pandemiei și al Marii Recesiuni – va duce probabil la creșterea costurilor de împrumut și la secătuirea lichidităților.
Deja, creșterea randamentelor obligațiunilor, scăderea prețurilor acțiunilor și întărirea dolarului american înăspresc condițiile financiare – chiar înainte ca Rezerva Federală să înceapă să majoreze ratele dobânzilor. Aceeași politică de majorare o au și Banca Centrală Europeană și Banca Angliei.
„Acesta este un șoc financiar major pentru întreaga lume”, a declarat Alicia Garcia Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis SA, care a lucrat anterior pentru Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional. „Vedeți deja consecințele reducerii treptate a lichidităților în dolari și aprecierea dolarului.”