AcasăDIVERSESchimbările climatice, ca la Meteo. Totul este o probabilitate și nu există...

Schimbările climatice, ca la Meteo. Totul este o probabilitate și nu există consens asupra cauzelor

Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Mediului, arată un lucru stupefiant. Tot ceea ce se anunță, cu încălzire și dezîncălzire, este o probabilitate, exact ca la Meteo. Mai mult, legătura de cauzalitate cu factorul uman, adică faptul că omul ar fi provocat încălzirea globală, este și ea o probabilitate. 

Rateurile prezicătorilor climatici au început să devină vizibile pentru orice meltean, iar încălzirea globală, la o privire scurtă, devine, din ce în ce mai mult, o alunecare spre o a doua mică eră glaciară. În realitate, dacă pui informațiile cap la cap, temperaturile au cam scăzut pe tot globul, contrazicând, flagrant, apocalipsa arșiței ucigătoare. Interesante sunt observațiile din preambulul Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050, care ne vorbesc despre teorii ale probabilităților.

Astfel, nivelul de încredere este exprimat folosind cinci calificative: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat și foarte ridicat. Practic sigur este pentru probabilitate de 99-100%, foarte probabil, pentru probabilitate de 90-100%, probabil, pentru probabilitate de 66-100%; la fel de probabil că nu, pentru probabilitate de 33-66%; puțin probabil, pentru probabilitate de 0-33%; foarte puțin probabil, pentru probabilitate de 10-0% și excepțional de puțin probabil, pentru 0-1%.

La schimbarea climatică se mai folosesc și termeni suplimentari, cum ar fi extrem de probabil 95-100%, mai probabil, la probabilitatea de >50-100% și extrem de puțin probabil, la probabilitatea de 0-5%). ”Comparativ cu 1850–1900, temperatura medie a suprafeței globale în perioada 2081–2100 este foarte probabil să fie mai mare cu 1,0°C până la 1,8°C în scenariul de emisii foarte scăzute de gaze cu efect de seră (GES) luat în considerare, cu 2,1°C până la 3,5°C în scenariul cu emisii intermediare de GES și cu 3,3°C până la 5,7°C în scenariul cu emisii de GES foarte ridicate”, se arată în preambulul strategiei.

Omul a indus, probabil, schimbările climatice

Cantitățile medii globale de precipitații pe continente au crescut din 1950, cu o rată de creștere mai rapidă din anii 1980 (cu o probabilitate de peste 67% și încredere medie), se precizează în strategie.

”Frecvența și intensitatea episoadelor cu precipitații abundente au crescut începând cu anii 1950 pe cea mai mare parte a suprafeței terestre pentru care datele observaționale sunt suficiente pentru analiza tendințelor (încredere ridicată), iar schimbările climatice induse de om sunt probabil principalul factor. Până în 2081-2100, în raport cu 1995-2014, media globală a cantității anuale de precipitații continentale este proiectată să crească cu 0-5% în scenariul cu emisii foarte scăzute de GES, cu 1,5-8% pentru scenariul cu emisii intermediare de GES și cu 1-13% în cadrul scenariului cu emisii de GES foarte ridicate”, potrivit strategiei Ministerului Mediului. Totodată, există dovezi consolidate  că ciclul global al apei va continua să se intensifice pe măsură ce temperaturile globale cresc (încredere ridicată), precipitațiile și debitele de apă de suprafață fiind proiectate să devină mai variabile în majoritatea regiunilor terestre în cadrul sezoanelor (încredere ridicată) și de la an la an (încredere medie).

Posibil. Sau nu!

În strategie se mai relevă că influența umană a favorizat probabil incidența evenimentelor extreme compuse, începând cu anii 1950, incluzînd creșteri ale frecvenței valurilor de căldură și secetelor concomitente, la scară globală (încredere ridicată) și ale incendiilor în unele regiuni de pe toate continentele locuite (încredere medie), precum și inundații compuse în unele regiuni (încredere medie). ”Schimbări semnificative ale intensității și frecvenței secetelor meteorologice, cu mai multe regiuni care prezintă creșteri decât scăderi, sunt observate pentru fiecare 0,5°C suplimentar de încălzire

globală (încredere medie). Creșterea frecvenței și intensității secetelor hidrologice se intensifică odată cu creșterea magnitudinii încălzirii globale în unele regiuni (încredere medie)”, se mai precizează în strategie.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.