În 2022 a fost cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în Europa, ceea ce a dus la peste 20 000 de decese, iar vara aceasta ar putea fi și mai rea odată cu revenirea fenomenului El Niño.
Efectele pot fi resimțite cel mai mult în orașe, care sunt în medie cu 1,5 grade Celsius mai calde decât zonele înconjurătoare din cauza așa-numitelor insule de căldură urbană (UHI). Se întâmplă atunci când materialele de construcție (beton, asfalt, metal) și mașinile (automobile, camioane, aparate de aer condiționat) absorb și produc căldură, transformând blocurile în cuptoare.
Căldura este doar unul dintre modurile în care orașele pot fi locuri nesănătoase pentru a trăi; 4,3 % din decesele premature în timpul lunilor de vară sunt atribuite UHI. Poluarea aerului ucide peste 4 milioane de persoane pe an.Există o mulțime de soluții, dar copacii ar putea contribui la răcirea orașelor și la reducerea poluării.
Creșterea acoperirii copacilor până la 30% din suprafața orașului ar putea reduce cu aproximativ 40% numărul deceselor premature din timpul verii, potrivit unui nou studiu publicat în The Lancet. Datele obținute prin satelit au arătat că o acoperire de 30% este un obiectiv fezabil în cele 93 de orașe incluse în studiu, însă media europeană este încă de numai 14,9%.
În ciuda simplității relative, există bariere reale care împiedică silvicultura urbană. O parte dintre acestea se datorează intereselor concurente, spune Mark Nieuwenhuijsen, coautor al studiului și director de planificare urbană, mediu și sănătate la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona.
În mod tradițional, orașele au acordat prioritate spațiului destinat vehiculelor – și acum bicicliștilor. Această luptă are o încărcătură politică.În Lisabona, arhitectul peisagist Ana Luísa Soares estimează că fiecare copac nou costă orașul aproximativ 2.000 de euro. Niciun politician nu spune cât îl costă pe contribuabil noile piste pentru biciclete și trotinete electrice.
Nu numai că străzile sunt mai plăcute din punct de vedere estetic atunci când sunt mărginite de copaci, dar există beneficii dovedite pentru sănătatea mentală. Spațiile verzi urbane sunt, de asemenea, asociate cu o prevalență mai mică a diabetului și a suferințelor cardiace.
Zonele mai bogate au deja tendința de a fi mai verzi decât cele mai sărace, așa că există și un element de justiție socială în asigurarea accesului egal la natură.
Cecil Konijnendijk, profesor de silvicultură urbană la Universitatea din British Columbia, a sugerat o regulă 3-30-300: toată lumea ar trebui să poată vedea 3 copaci de la fereastră, să locuiască într-un cartier cu un grad de acoperire de 30% și să se afle la 300 de metri de un spațiu verde. Dar mai sunt multe de făcut. În Barcelona, de exemplu, doar 5% dintre oameni locuiesc într-un loc care respectă acest standard.
A face orașele mai răcoroase și mai durabile va implica o mulțime de decizii dificile. Dar, având în vedere că arborilor le poate lua zeci de ani să crească, ar trebui ca edilii să se apuce de plantat acum.
