Piața americană a cardurilor de credit este cea mai veche și cea mai mare din lume. Este, de asemenea, cea mai puțin reglementată și cea mai scumpă.
În SUA, comisioanele pentru cardurile de credit se situează între 1,3% și 2,7% din valoarea tranzacțiilor; în Europa, acestea sunt de doar 0,3%.
„Este timpul să se injecteze o concurență reală pe piața rețelelor de carduri de credit, care este dominată de duopolul Visa-Mastercard”, a declarat Dick Durbin, senator din Illinois, citat de Bloomberg. Trecerea unui card poate părea destul de simplă la casa de marcat, dar, în fundal, interesele mai multor părți – consumatori, comercianți, bănci și companii de rețea – trebuie să fie reconciliate.
De-a lungul anilor, s-au format legături între aceste părți, ceea ce face ca modelul să fie greu de schimbat.
Comisioanele percepute de bănci sunt stabilite de rețelele de carduri la un nivel care le încurajează să investească în tehnologia plăților.
Din ce în ce mai mult, legăturile mai puternice au fost create între companiile de carduri și consumatori. Deși acestea investesc masiv în marketing, nu publicitatea Visa sau Mastercard este cea care consolidează relația. Mai degrabă sunt recompensele, finanțate de băncile emitente de carduri din comisioanele pe care le obțin de la comercianți.
Pentru mulți, acestea reprezintă o sursă de venit neimpozabilă. Companiile de carduri direcționează în prezent aproximativ două treimi din comisioanele lor brute către clienți prin intermediul recompenselor.
Unul dintre cei mai mari emitenți de carduri, Capital One, a plătit 6,4 miliarde de dolari – aproape 20% din veniturile totale – în 2021. Iar rata a crescut. Rata de recompensare a Discover a crescut de la mai puțin de 1% din volumul vânzărilor în 2013 la 1,38% în 2021.
Recompensele nu sunt lipsite de controverse. În 2020, economiștii de la Banca Rezervei Federale din Boston au ajuns la concluzia că, deoarece comercianții nu diferențiază prețurile la casă, tranzacțiile mai scumpe sunt subvenționate de plățile mai ieftine prin debit și numerar.
Majoritatea consumatorilor înstăriți nu dețin carduri cu recompensă. Prin urmare, astfel de subvenții devin un transfer de la grupurile cu venituri mai mici la cele cu venituri mai mari, explică Marc Rubinstein, fost administrator de fonduri speculative.
Cu toate acestea, cultura recompensei este atât de înrădăcinată, încât este greu de relaxat.Problema este că nu există nicio alternativă credibilă. Iar investiția necesară pentru a construi una este imensă.
În Europa, 31 de bănci au aderat anul trecut la o inițiativă de creare a unei alternative la Visa și Mastercard, dar de atunci au fost reticente în a pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro pentru finanțarea inițială.
