Puterea noilor magnați ai informației

Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, a atacat o publicație deținută de al treilea cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, pentru că a reprodus un articol publicat de al 13-lea cel mai bogat om din lume, Mike Bloomberg.

Articolul de opinie al lui Bloomberg, publicat de The Washington Post, întreba dacă recenta investiție a lui Musk în Twitter ar pune în pericol libertatea de exprimare și  a evidențiat o caracteristică neobișnuită și importantă a noii piețe publice digitale americane – și nu numai: schimbarea tehnologică și averile pe care le-a creat au oferit unui club din ce în ce mai mic de indivizi extrem de bogați capacitatea de a juca rolul de arbitru, moderator și finanțator nu numai al informațiilor care alimentează discursul presei, ci și al arhitecturii care stă la baza acestuia.

Acordul de luni al lui Musk de a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari – o cifră puțin mai mare decât PIB-ul Iordaniei – îi va permite să își ducă la îndeplinire dorința declarată de a relaxa restricțiile privind conținutul care traversează a patra rețea de socializare din Statele Unite.

El se alătură astfel fondatorului Meta, Mark Zuckerberg, locul 15 în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume, care are autonomie asupra algoritmilor și politicilor de moderare ale celor mai importante trei platforme de socializare din țară: Facebook, Instagram și Facebook Messenger.

Rețeaua influențelor și intereselor

Informațiile care circulă prin aceste rețele sunt produse din ce în ce mai mult de publicații controlate de miliardari și alte dinastii de bogătași, care au umplut golul de pe piața jurnalistică cu diverse combinații de interes propriu și altruism.

„Informația devine aproape un fel de liceu pentru miliardari”, a declarat Darrell M. West, cercetător la Brookings, citat de The Wasshington Post. „Problema este că acum suntem foarte dependenți de capriciile personale ale oamenilor bogați și există foarte puține controale și echilibre asupra lor. Aceștia ne-ar putea conduce într-o direcție liberală, conservatoare sau libertariană, iar noi nu prea putem face mare lucru în această privință.”

Aproape toți acești directori, inclusiv Musk, susțin motivații binevoitoare și mulți, precum Bezos, care deține The Post, au stabilit firewall-uri de independență editorială care protejează împotriva influenței lor directe asupra articolelor.

Dar au puterea de a finanța, de a forma și de a angaja lideri care să decidă ce se împărtășește și ce se acoperă.

Alți miliardari, precum Bill Gates, au cheltuit zeci de milioane de dolari pentru a finanța direct jurnalismul la magazine. Directorul executiv al Salesforce, Marc Benioff, a cumpărat revista Time în 2018.

Dar achiziția Twitter este  doar una dintre cele mai recente incursiuni ale celor super-bogați în proprietatea media tradițională.

Rupert Murdoch a făcut prima sa achiziție în Statele Unite în 1976, când a cumpărat New York Post înainte de a lansa Fox News și de a se extinde la Wall Street Journal, în timp ce Bloomberg a creat Bloomberg LP în 1981.

Atât Murdoch, cât și Bloomberg au investit mult în jurnalismul care stimulează opinia, prin Fox News și, respectiv, Bloomberg Opinion. Ei urmează tradiția care a apărut în secolul trecut, când familiile și descendenții bogati, precum William Randolph Hearst și familia Sulzberger, care deține New York Times, au ajuns să domine cele mai mari organizații de presă.

Brendan Nyhan, un politolog din Dartmouth care a studiat dezinformarea și efectul acesteia asupra democrației, a declarat că rețelele de socializare le permit lui Zuckerberg și Musk să aibă „o influență mai mare asupra fluxului de informații decât a fost posibil în istoria omenirii”.