“Trăim în cea mai incredibilă perioadă din istoria omenirii – între ultima generație de muritori și prima generație de nemuritori.”Aceasta este părerea doctorului Jose Cordeiro, vicepreședintele Humanity Plus, o organizație a cărei misiune este de a promova știința și tehnologia pentru un viitor mai bun și de a extinde capacitățile umane.
El a luat cuvântul la recentul Dubai Future Forum, o conferință care a abordat speranța de viață și transformările tehnologice în domeniul sănătății. În centrul acesteia se afla întrebarea: “Vrei cu adevărat să trăiești veșnic?”
Nu există un răspuns definitiv la această întrebare și, cu siguranță, majoritatea oamenilor nu și-ar dori să trăiască mai mult doar de dragul de a trăi, mai ales dacă ar fi afectați de boli cronice, cum ar fi demența și problemele cardiace, care sunt frecvente la persoanele în vârstă. Care ar fi scopul?
Dar dacă vi s-ar putea garanta o existență mai sănătoasă, cu toate facultățile intacte și cu bolile ținute la distanță de tratamentele de pionierat în curs de dezvoltare – concepute pentru a “debloca timpul” – nu ar fi atractiv să mai trăiți 20 sau 30 de ani în plus?
Mulți oameni ar spune probabil că da, cu rezerve privind calitatea vieții. Traiul mai lung devine rapid o realitate, notează The National. Americanul mediu născut în 1900 avea o speranță de viață de 47,3 ani. Mulțumită medicinei moderne, în 2022 această cifră este acum de 79 de ani.
Tehnologia de întinerire va fi disponibilă până în 2045, consideră Heather Whitson, directoarea Centrului pentru Studiul Îmbătrânirii și Dezvoltarii Umane de la Universitatea Duke din SUA.
Frontierele medicinei și biologiei trec de la extinderea duratei de viață la îmbunătățirea „duratei de sănătate”, descrisă drept perioada de viață petrecută în stare bună de sănătate, fără bolile cronice și dizabilitățile îmbătrânirii.
Compania famaceutică Verseon lansează produse care au potențialul de a transforma modul în care amânăm, prevenim și tratăm bolile. “Nu vorbim despre o fântână a tinereții, ci să trăim mai bine”, a declarat directorul executiv Adityo Prakash.
“Suntem în studii clinice și am dezvoltat până în prezent 16 candidați la medicamente în opt zone majore de boală în ultimii cinci ani. Singura modalitate de a proiecta noi medicamente ar necesita construirea unui sistem care să poată folosi fizica moleculară pentru a prezice cu exactitate modul în care o nouă structură chimică se va lega de o proteină care provoacă boli”.
Verseon are un buget anual de până la un miliard de dolari pentru a accelera știința și a aduce terapii pe piață.
Dar chiar și cu progresele medicinei, Heather Whitson subliniază că viața umană nu ar putea fi prelungită în viitor “cu mult peste 150 de ani”.