Unul dintre marile mistere economice ale momentului este motivul pentru care productivitatea lucrătorilor, în special în SUA și UE, este în scădere.
Unii economiști spun că este vorba pur și simplu de o corecție a muncii nesustenabil de grele pe care mulți dintre noi au depus-o în timpul pandemiei Covid-19.Dar există și alte probleme, insuficient explorate. Printre acestea se numără creșterea muncii din umbră.
Potrivit Financial Times, shadow vork este un termen care a fost inventat de filosoful austriac Ivan Illich în 1981. Pentru el, acesta includea toată munca neplătită efectuată în economie, cum ar fi îngrijirea maternă și menaj. Dar, mai recent, termenul s-a extins pentru a include munca pe care companiile au reușit să o predea propriilor clienți, prin intermediul tehnologiei.
În cartea sa “Shadow Work: The Unpaid, Unseen Jobs That Fill Your Day”, fostul editor al revistei Harvard, Craig Lambert, s-a axat pe multitudinea de sarcini care obișnuiau să fie efectuate de alte persoane, pe care cei mai mulți dintre noi le fac acum pentru noi înșine, de obicei cu ajutorul dispozitivelor digitale.
Deși nici Lambert și nici grupuri precum Agenția de statistică a FMI nu au o estimare bună a volumului total de muncă suplimentară reprezentat de astfel de sarcini, este clar că este substanțial și în creștere, mai ales dacă luăm în considerare cercetările care arată că o proporție majoră din locurile de muncă din Occident vor fi grav perturbate de automatizare până în 2030.
„Sunt pur și simplu uimit de modul în care am fost păcăliți să ne petrecem propriul timp îndreptând lucruri pe care alți oameni obișnuiau să le facă pentru noi”, spune Lambert.
Economiști precum Joseph Stiglitz au citat munca din umbră ca fiind o externalitate negativă a unui sistem de piață în care companiile sunt stimulate să se debaraseze de costurile forței de muncă. Lambert subliniază că una dintre consecințele negative ale shadow work este pierderea de locuri de muncă de bază în sectorul serviciilor.
Un studiu Brookings din 2019 a observat că locurile de muncă cu cele mai mici salarii sunt cele mai expuse riscului de automatizare. Dacă guvernele nu îmbunătățesc educația pentru a ține pasul cu tehnologia, mulți dintre lucrători nu pot obține noi locuri de muncă, iar productivitatea și creșterea economică scad.
Între timp, într-o economie din ce în ce mai automatizată, contactul uman în general a devenit un lux. Oamenii cu adevărat bogați au alți oameni care să facă munca din umbră pentru ei.
În mod clar, automatizarea și economia aplicațiilor aduc cu ele multe beneficii. Dar urmărirea întregului cost economic al muncii în umbră ar fi un proiect demn de urmat.
