Orașe urmărite de „Super Recognizers”: recunoașterea facială are limitele ei

Londra este unul dintre cele mai urmărite orașe din lume: locuitorii săi sunt surprinși de camerele de filmat de aproximativ 300 de ori pe zi în medie, iar capitala britanică a devenit un banc de testare pentru utilizarea de către poliție a recunoașterii faciale live.

Dar această tehnologie de supraveghere, care alimentează o piață de miliarde de dolari pentru firmele de securitate și managementul clădirilor, se dovedește a fi o cheltuială parțial ineficientă sau, cum relatează Bloomberg, are “limitări îngrijorătoare”.

Susținătorii recunoașterii faciale, care includ forțele de ordine și unele guverne orientate spre securitate, susțin că poliția are nevoie de tehnologie pentru a prinde criminali și a identifica suspecții.
Cu toate acestea, o echipă de polițiști londonezi, numită „Super Recognizers”, a demonstrat că oamenii fac o treabă mai bună decât camerele video și inteligența artificială.

Poliția Metropolitană a efectuat numeroase teste de recunoaștere facială în direct între 2016 și 2020, folosind software-ul companiei japoneze NEC Group. Concluzia: sistemul a făcut „potriviri pozitive a fețelor” doar în 19% din cazuri.

Mai mult, „sugestiile” algoritmului indicau trăsături diferite ale fețelor persoanelor aflate în baza de imagini a poliției.

“Echipa Super Recognizers este o unitate de elită, fiecare membru poate identifica rapid 20-30 de persoane pe o listă de urmărire, fără sprijinul tehnologiei de recunoaștere facială”, spune ofițerul Patrick O’Riordan.

Pentru Peter Fussey, autorul unui studiu privind impactul supravegherii live, “tehnologia este invazivă și predispusă la erori”. În plus, “poliția trebuie să investească în oameni mai calificați pentru a gestiona orice nouă tehnologie de inteligență artificială pe care o implementează”.

Legislația propusă  de UE privind inteligența artificială(IA)  interzice majoritatea aplicațiilor de identificare biometrică la distanță, cum ar fi recunoașterea facială, în locuri publice de către forțele de ordine, dar face excepții pentru combaterea infracțiunilor „grave”, care ar putea include terorismul.