AcasăDIVERSENu-s cam mulți 1500 de miliarde USD pentru ca avioanele să zboare...

Nu-s cam mulți 1500 de miliarde USD pentru ca avioanele să zboare cu ulei de gătit?

„Ecologizarea” sectorului aviației mondiale până în 2050 va reprezenta un proiect colosal ale cărui mize și cifre te amețesc: cum să zboare 10 miliarde de oameni pe an fără a contribui la încălzirea globală?

Asociația Internațională pentru Transportul Aerian (Iata), reunită la Boston, își propune acum reducerea emisiilor de carbon la mijlocul secolului 21, un obiectiv „îndrăzneț”, dar o „necesitate” în fața a încălzirii globale, potrivit CEO-ului său Willie Walsh.

Dar aceste afirmații par să fie contrazise chiar de vicepreședintele Iata, Sebastian Mikosz: „Pentru noi, obiectivul principal este să continuăm să creștem, pentru că nu traficul de pasageri este inamicul, ci emisiile”. Neted spus, creștem numărul de curse, dar reducem emisiile. Cum vine asta?

Chiar dacă transportul aerian trece printr-o perioadă foarte grea din cauza pandemiei Covid-19, cu o scădere de la 4,5 miliarde de călători în 2019 la 1,8 miliarde în 2020, Iata prognozează că peste zece miliarde de călătorii pe an vor fi efectuate în  2050.

În starea actuală, sectorul aviației produce 0,9 miliarde de tone de CO2 pe an; până în 2050, dacă nu se face nimic pentru a reduce amprenta de carbon a sectorului, acest nivel va fi de 1,8 miliarde. Și peste 30 de ani, 21,2 miliarde de tone de CO2 ar fi eliberate în atmosferă.

Reducerea acestui nivel pentru a atinge treptat emisiile nete zero în 2050 va constitui „o provocare tehnologică enormă, care va costa companiile aproximativ 1.550 miliarde de dolari între 2020 și 2050”, a estimat Iata.

Combustibilul “durabil”, de patru ori mai scump decât kerosenul

Soluția principală pentru Iata ar consta în utilizarea combustibililor de aviație durabili (Sustenabile Aviation Fuel –  SAF), care i-ar permite să își atingă 65% din obiectivele sale.

Acești combustibili – fabricați din biomasă și uleiuri alimentare uzate – pot fi folosiți în prezent direct în aeronavele certificate pentru a accepta amestecuri de 50% în kerosen.

Problemă: combustibilul durabil costă de patru ori mai mult decât kerosenul de origine fosilă și reprezintă doar 0,1% din consumul actual.

“Capacitatea de producție a SAF-urilor este într-adevăr un obstacol”, a recunoscut Mikosz. În prezent este de 100 de milioane de litri pe an și ar trebui să fie de 450 de miliarde în 2050. „Trebuie să ne multiplicăm producția cu 10.000%”, a rezumat oficialul Iata, fără să explice cum se va realiza această majorare uluitoare – o țintă nerealistă pentru mulți analiști.

Tot Iata spune că alte tehnologii – avioane electrice sau cu hidrogen, pe care Airbus le pregătește pentru 2035 – “nu dau rezultatele scontate”.

Se ridică două întrebări: cine a decis că pandemia este o ocazie pentru „ecologizarea aviației”  și cum Iata, o organizație care reprezintă interesele companiilor aeriene, greu lovite de criză,  se lansează în mega-proiecte costisitoare legate de un biocombustibil practic inexistent pe piața largă?

author avatar
Radu Jacotă Redactor