Nu cumva Papa Francisc ține cu Putin?

Există dispute între cercetători cu privire la momentul și persoana căreia Iosif Stalin i-a adresat pentru prima dată întrebarea retorică despre puterea Bisericii Romano-Catolice: „Câte divizii are papa?”

Este posibil ca Stalin să fi adresat pentru prima dată această întrebare denigratoare în timpul întâlnirii sale din 1944, la Moscova, cu Winston Churchill.

Cu toate acestea, unii istorici susțin că a rostit această replică atunci când a respins un apel al ministrului francez de externe Pierre Laval care, în timpul unei vizite în capitala rusă în 1935, l-a întrebat pe autocratul comunist dacă ar putea face ceva pentru a îmbunătăți viața catolicilor din Rusia.

În orice caz, militaristul Stalin nu a considerat Biserica Catolică drept un dușman pe atunci – și se pare că nici președintele rus Vladimir Putin nu trebuie să-și facă griji astăzi, comentează Politico.

În interviuri separate acordate în ultimele luni revistei iezuite La Civiltà Cattolic și ziarului italian Corriere della Sera, Papa Francisc – primul iezuit care a devenit papă – a reluat în mod deschis un subiect de discuție al Kremlinului, sugerând că războiul din Ucraina este o consecință a faptului că NATO „latră la poarta Rusiei”. Apoi a dat vina pe „industria internațională a armelor” pentru conflict.

În cadrul interviurilor, Francisc s-a întrebat, de asemenea, dacă este corect ca “puterile occidentale să-i înarmeze pe ucraineni”. A „bănuit” că „furia lui Putin poate a fost provocată de atitudinea Occidentului”, adăugând că războiul Rusiei în Ucraina a fost poate provocat sau poate nu a fost prevenit.

În aceste declarații, o mulțime de echivocuri se bazează pe prea multe „poate”. În timp ce aruncă responsabilitatea pentru război pe umerii Occidentului, acestea îi oferă lui Francisc o anumită protecție împotriva acuzației de a da vina în mod direct pe NATO pentru invazia Rusiei.

S-ar putea să fie așa, dar comentariile Suveranului Pontif au descurajat și jignit mulți ucraineni care au deplâns distrugerea a 133 de biserici din Ucraina începând cu 24 februarie.

Unii consideră că echivocurile lui Francisc sunt legate de deschiderile sale ecumenice de lungă durată față de Biserica Ortodoxă Rusă și față de liderul acesteia, Patriarhul Kirill, care este un apărător puternic al lui Putin și un susținător teologic deschis al invaziei.

Papa urmărește de mult timp un obiectiv de vindecare a relațiilor cu Biserica Ortodoxă Rusă, promovând munca predecesorului său Benedict al XVI-lea în dezvoltarea unei relații cu Kirill.  Și este acum reticent să renunțe la încercarea sa de a atenua tensiunile dintre cele mai mari două confesiuni ale creștinismului, care s-au divizat în Marea Schismă din 1054.

Dar alții plasează abordarea lui Francisc într-un trecut peronist argentinian de la care „a moștenit o critică pentru Occident de tipul lumii a treia” și este „mai înclinat să înțeleagă antiamericanismul lui Putin și Kirill”, potrivit sociologului italian Massimo Introvigne, fondatorul Center for Studies on New Religions.

Nu cumva Francisc face pur și simplu ceea ce, instituțional, au făcut atâția papi înainte – punând interesele temporale mai presus de imperativele spirituale și morale și subminând autoritatea morală a bisericii?