Apele curate din România, ”vânate” de UERapoartele de țară ale Comisiei Europene privind implementarea politicii de mediu în UE arată un adevăr crunt. România are cele mai dure norme de conservare a naturii și biodiversității și este singura țară care nu are probleme majore cu apa potabilă. În rest, în aproape toate statele Uniunii Europene, mai ales în cele dezvoltate, apele de suprafață și cele subterane sunt ”otrăvite” cu pesticide și tot felul de chimicale, rezultate din agricultura intensivă și din industrie. În Germania, de exemplu, doar 9% din apele de suprafață se află într-o stare relativ bună.
Armata de ONG-uri de mediu, trimisă de UE să terorizeze România, știa bine ce face. Deși țara noastră este pusă constant la zid pentru nerespectarea protejării mediului, habitatelor naturale, ale pădurilor și apelor, față de alte state UE, în realitate, lucrurile stau exact invers. Din cauza sărăciei în care au fost ținuți fermierii români, cantitatea de pesticide aplicată în agricultură a fost infimă, iar industria a fost pusă pe butuci, astfel că apele de suprafață și cele subterane au fost menținute la standarde înalte de calitate.
În ce privește biodiversitatea și ariile protejate, în România s-au impus cele mai dure reguli, ajungându-se la interzicerea accesului populației în tot mai multe zone pitorești din țară. Exploatarea lemnului a fost aproape stopată, în numele unor defrișări făcute cu ani în urmă, în principal, tot de afaceriștii din Europa, iar noile reguli de mediu au blocat activitatea a sute de ocoale silvice, pentru a se invoca absența profitabilității și necesitatea privatizării. Proiecte energetice strategice și cariere miniere esențiale au fost blocate ani de zile în instanțe de către aceleași ONG-uri, iar acum se cere insistent demolarea barajelor, toate acestea în numele supra-protecției resurselor de apă românești. Și totuși, de ce atâta ”grijă” față de România? Răspunsul ni-l dă chiar Comisia Europeană, care, în rapoartele de țară privind implementarea politicii de mediu, dezvăluie o situație șocante: aproape toate apele subterane și de suprafață din statele Uniunii Europene sunt improprii pentru consum, din cauza nivelului extrem de ridicat de substanțe chimice otrăvitoare.
Oază de puritate
Pe lângă celelalte țări din UE, România este o oază de puritate a apelor și a biodiversității. România are un peisaj foarte divers și ecosisteme bogate (de la zone umede la păduri), ceea ce se traduce printr-o abundență și diversitate de specii, susține Comisia Europeană.
”Deși legislația românească reflectă cu acuratețe cerințele de mediu ale UE, implementarea acestora pe teren reprezintă o provocare serioasă în mai multe domenii, cauzată, printre altele, de lipsa de planificare, coordonare și finanțare adecvată. România a implementat câteva bune practici în conservarea și restaurarea naturii. Acestea includ crearea unei rezervații naturale în Carpații Meridionali, conservarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali și o abordare cooperativă pentru buna gestionare a pajiștilor Natura 2000 din sudul Transilvaniei. De asemenea, au existat proiecte LIFE de succes care vizează conservarea sturionilor”, se arată în raportul de țară pentru România. Singura critică, regăsită, de altfel, cam prin toate țările din Uniune, este faptul că apele uzate urbane colectate nu ar fi tratate adecvat. În ce privește popularea apelor de suprafață și subterane pentru țara noastră nu există niciun reproș, în schimb, la acest capitol, criticile vin în lanț pentru toate statele UE.
Dezastru în Olanda
Raportul de țară pentru Olanda este dezastruos. Aici, calitatea și cantitatea apei sunt serios afectate de utilizarea terenurilor și de agricultura extrem de intensivă. Mai mult, peste trei sferturi din habitatele și speciile protejate au încă o stare de conservare nefavorabilă. Un motiv cheie pentru deteriorarea habitatelor este presiunea semnificativă continuă din partea agriculturii, în special din cauza depunerilor de azot care afectează multe habitate sensibile, de la mlaștini la păduri, și a modificărilor regimului hidrologic (drenaj). În Germania, starea multor ecosisteme a continuat să se deterioreze și doar 9% din apele de suprafață se află într-o stare ecologică bună sau mai bună.
”Poluarea provenită din agricultură și industrie pune o presiune semnificativă asupra corpurilor de apă și a solurilor. Nitrații sunt cel mai mare poluant, provocând imposibilitatea atingerii unei stări chimice bune a apelor subterane”, se precizează în raportul de țară al Comisiei Europene pentru Germania. Franța trebuie să îmbunătățească continuitatea râurilor și debitele ecologice și să reducă poluarea apei cauzată de pesticide și nutrienți eliberați de agricultura intensivă, iar în Austria starea multor habitate și specii continuă să se deterioreze.
Criză majoră la Bruxelles
Potrivit Comisiei Europene, în Belgia sunt necesare acțiuni eficiente pentru îmbunătățirea calității apei, atât în corpurile de apă de suprafață, cât și în cele subterane. Majoritatea corpurilor de apă din Belgia sunt afectate de mai multe surse de poluare. În Flandra, poluarea cu nitrați este foarte gravă, fiind cauzată direct de densitatea foarte mare a animalelor, care are impact asupra cantității și calității apei de suprafață, în timp ce concentrațiile de nitrați în apele de suprafață și subterane au rămas destul de stabile în regiunea valonă. În Irlanda apele uzate urbane colectate nu sunt tratate corespunzător, așa cum prevede legislația UE, iar infrastructura îmbătrânită și deceniile de investiții insuficiente au afectat negativ serviciile de alimentare cu apă. În ceea ce privește apa potabilă, Irlanda trebuie să respecte hotărârea Curții de Justiție a UE pentru a se asigura că nivelul de trihalometani (THM) în toate zonele sale de alimentare cu apă potabilă este la niveluri sigure.
Probleme grave la apele subterane
Pentru Luxemburg, raportul de țară este unul devastator. Biodiversitatea și natura se deteriorează în această țară și sunt necesare măsuri urgente pentru a proteja și restaura habitatele și speciile.
”Ecosistemele sunt supuse mai multor presiuni, în special din cauza practicilor agricole și a artificializării solului. Țara ar trebui să ia măsuri pentru a asigura tranziția către o agricultură durabilă. Calitatea corpurilor de apă este slabă, din cauza presiunilor tot mai mari din partea agriculturii și a dezvoltării urbane. În consecință, toate apele de suprafață nu reușesc să atingă o stare ecologică și chimică bună, iar o mare parte a corpurilor de apă subterană nu reușesc să atingă o stare chimică bună”, se arată în raportul de țară pentru Luxemburg. Totodată, corpurile de apă de suprafață din Slovacia se confruntă cu o tendință de deteriorare a stării lor ecologice și chimice, iar în Danemarca acestea se află într-o stare fragilă.
”Poluarea cu nutrienți provenită din sectorul agriculturii intensive provoacă eutrofizare. Proveniența și amploarea poluării cauzate de mercur și alte substanțe periculoase sunt neclare, dar un eșantion mic sugerează o tendință de agravare”, se specifică în raportul pentru Danemarca. În ceea ce privește calitatea apei, starea ecologică și chimică a apelor de suprafață și subterane din Cehia se deteriorează, mai semnalează Comisia Europeană.
Fosfați și mercur
În ceea ce privește calitatea apei în Finlanda, sunt necesare măsuri decisive pentru a aborda poluarea difuză provenită din agricultură, în principal cu fosfați, mercur și PBDE (eteri difenil polibromurați). Revizuirile periodice nu sunt pe deplin conforme cu cerințele Directivei-cadru privind apa (DCA), tocmai de aceea, în 2024, Comisia a inițiat o procedură de încălcare a prevederilor Regulamentului privind apa împotriva Finlandei pentru transpunerea incorectă a DCA.
”Starea de conservare a multor habitate de pajiști și a multora dintre speciile asociate acestora continuă să fie nefavorabilă. Intensificarea agriculturii și eutrofizarea rezultată continuă să crească. Silvicultura reprezintă presiunea cea mai raportată asupra siturilor Natura 2000”, se precizează în raportul de țară pentru Finlanda.
