Migrația podgoriilor. Schimbarea climei împinge viticultorii spre nordul Europei

Schimbările climatice accentuate de la an la an redesenează harta podgoriilor Europei și, în același timp, perturbă tradiții vechi de secole. Pentru cineva care se gândește să cultive struguri, o pășune bătută de vânt, undeva sub nivelul mării, prin nordul Olandei, poate fi cu greu locul în care să pornească o asemenea afacere. Dar tot mai mulți fac acest pas, într-un trend de migrație a podgoriilor, împinse spre alte zone de efectele încălzirii globale.

Azi, se face vin și acolo unde odată era de neconceput. Potrivit profesorului Kees van Leeuwen, de la Universitatea Bordeaux, linia îngustă dintre paralelele 35 și 50 reprezintă zona optimă pentru cultivarea viței de vie. Dar totul se schimbă pe măsură ce temperaturile cresc. „Dacă crește dincolo de paralela 50, e prea rece. Iar dacă e sub 35, prea cald. Așa i-am învățat pe studenți. Însă, acum, cu schimbările climatice, totul s-a schimbat și nimic din ce știam nu va mai fi valabil”, spune van Leeuwen. Dovada: podgoria Wijntuin Ronja, care sfidează regulile și dă rod pe o plantație aproape de paralela 52, la nord de Haarlem. Fără pesticide sau îngrășăminte!

În timp ce schimbările climatice au oferit noi oportunități pentru viticultorii din nordul continentului, printre cei din sud au făcut ravagii. Francezii și mai ales italienii se confruntă cu secetă și incendii. De asemenea, trecerea la o cultură de viță de vie care să poată rezista la noile condiții climatice amenință să perturbe tradițiile vechi de secole și ridică întrebări cu privire la modul în care vița de vie mai poate fi cultivată în mod durabil în viitor.

„Vedem că viticultura începe să se dezvolte în Anglia, Belgia, Olanda, chiar și în Suedia. Dacă oamenii de aici sunt câștigători, cei din zonele calde sunt, cu siguranță, învinșii”, este convins van Leeuwen.

Soluții pentru a salva vinul

Încălzirea globală a adus secetă puternică în regiunile calde și uscate de pe continent, reducând randamentul podgoriilor din sudul Spaniei, Franța, Cipru și Italia. În fața unor anotimpuri din ce în ce mai uscate, adesea fermierii recurg la udarea viței de vie, o soluție nu tocmai „eco” și care pune presiune asupra surselor de apă din sol. În Spania, provincia La Mancha (un platou arid, dar fertil), utilizarea apei agricole a crescut de șase ori în ultimii 20 de ani, iar 70% din această creștere s-a datorat nevoilor de a iriga podgoriile din zonă.

Profesorul van Leeuwen sugerează că fermierii ar trebui să încerce alte metode de adaptare la climă, cum ar fi schimbarea tipului de viță de vie pe care o cresc. Însă așa ceva în mod cert va pune o presiune uriașă pe tot ce înseamnă norme de vinificație, adânc înrădăcinate în culturile locale. În prezent, vinurile europene sunt puternic reglementate și protejate prin așa-numitele „denumiri de origine controlată” (sau prin etichete). De exemplu, pentru a eticheta o sticlă ca fiind vin Barolo, cultivatorul trebuie să provină dintr-o zonă strict definită, dealurile Monferrato din Piemont, Italia, și să utilizeze numai struguri din soiul Nebbiolo. Același lucru este valabil și pentru alte denumiri, precum Chianti, Bordeaux sau Rioja. De multe ori, denumirile nu sunt altceva decât punctul culminant al unor secole de istorie a vinului respectiv, interval în care generații întregi de fermieri au căutat plantele și tehnicile care se potrivesc cel mai bine condițiilor climatice specifice.

Bordeaux se pregătește de schimbare

Însă schimbările climatice și temperaturile în creștere arată că vița de vie folosită de atâta vreme pur și simplu nu mai este potrivită pentru aceste zone. Iar unii cultivatori deja se pregătesc să facă o schimbare. În 2019, producătorii din Bordeaux au introdus șapte soiuri noi, majoritatea cultivate mai ales în Spania cea uscată. „Oamenii vor trebui să se adapteze. Dacă nu o fac, atunci multe regiuni viticole sunt condamnate la dispariție”, a spus van Leeuwen.

O altă preocupare pentru experți o reprezintă cererea tot mai mare de vin european și modul în care asta ar exacerba daunele aduse mediului. Pentru moment, vinul european este tot mai căutat la export, o cerere determinată în mare măsură de creșterea clasei de mijloc a Chinei.